Cultură

Un eveniment literar, artistic şi editorial de excepţie a avut loc la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa, în prezenţa unei asistenţe selecte, elitiste alcătuită din scriitori locali, oameni de cultură şi mass-media, prilej unde a fost lansată cartea „Atelierul lui George – Din tainele şi meşteşugul poeziei”, autor fiind cunoscutul scriitor şi jurnalist George Lână din Timişoara, inginer agronom în anii `80 la Ocniţa şi Teaca.

După ARCA TĂCERII, un volum de poeme TANKA, apărut la Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2013, Gheorghe Mizgan publică volumul de poeme cu rimă, PIRAMIDA TĂCERII, Editura
NICO, Tg.Mureș, 2016, un monument al tăcerii, dar care este și spinos în vârf.
Dar cum e tăcerea poeților, (artiști ai cuvântului) adică o exprimare mai voalată, care la Gheorghe Mizgan se realizează prin abordarea unor termeni tehnici, ce silesc uneori pe cititor să utilizeze des dicționarul.

Noul număr (4/2017) al revistei „Luceafărul de dimineaţă”, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, este doldora de subiecte numa’ bune de citit! Dintre toate acestea, noi ne-am oprit la ancheta realizată de Horia Gârbea şi Alex. Ştefănescu: „Personajul feminin favorit”. „Care este personajul dvs. favorit dintre cele feminine pe care le-a creat literatura?” „Şi de ce?” „Cum s-a născut şi cum a evoluat admiraţia dvs. faţă de «ea»” ? Sunt întrebările la care răspund Radu Voinescu, Marian Drăghici, Lucian Vasiliu, Mihail Gălăţanu, Olimpiu Nuşfelean, Iacob Florea şi Ion Cocora.

Veronica Ştir, o cunoscută traducătoare din limba franceză, a finalizat într-o carte, la Editura StudIS din Iaşi, 2016, cele „Cinci meditaţii asupra existenţei” ale lui Nikolai Berdiaev, după varianta Irénei Vildé-Lot, apărută la Fernand Aubier, L’Edition Montaigne, Paris, 1936.

Pe 28 mai, Asociaţia Socio-Culturală FORFOO şi Parohia Ortodoxă Sfântul Apostol Andrei şi Sf Materne organizează Festivalul Românesc din Flandra. Judeţul nostru va fi reprezentat la evenimentul din Belgia de interpretul de muzică populară Radu Arcălean.
Printre invitaţi se numără şi Ansamblul „Ştefan Vodă” din Chişinău. Evenimentul cuprinde atât concerte de muzică populară, cât şi expoziţii cu meşteri populari şi preparate tradiţionale româneşti. Până atunci, zilele acestea, Radu Arcălean cântă pentru comunitatea românească din Bologna, Italia.

Ansamblul folcloric „Plaiurile Bârgăului” din Prundu Bârgăului va reprezenta judeţul, timp de o săptămână, la evenimentele prilejuite de aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea Ansamblului folcloric „Romaniţa” al Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie din Chişinău. După cum ne informează directorul ansamblului bârgăuan, Ioana Suciu, în Capitala Moldovei vom susţine mai multe spectacole, în care vor predomina tradiţiile de pe Valea Bârgăului, şi nu numai.

Criticul Andrei Moldovan, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, vine în faţa cititorilor cu volumul „Consemnări critice”, apărut la una dintre cele mai importante edituri din ţară, Cartea Românească.
Volumul apare în Colecţia „Cartea de critică şi istorie literară” şi cuprinde pagini de istorie literară ale unuia dintre cei mai apreciaţi critici ce trăieşte în judeţul nostru, Andrei Moldovan.

Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” a organizat, de „Ziua Bibliotecarului”, un eveniment de specialitate în câteva din bibliotecile din localităţile judeţului, de pe Valea Bârgăului, Livezile, Prundu Bârgăului şi Tiha Bârgăului. La Livezile a fost vernisată expoziţia de pictură a elevilor Radu Vasile Urs şi Radu Răzvan Niculai. În toate cele trie biblioteci au fost prezenţi elevi şi profesori şi au avut loc dezbateri profesionale, prezentări de carte şi ale proiectelor editoriale ale Bibliotecii Judeţene, care a făcut şi donaţii în volume.

La Josenii Bârgăului, din moş-strămoşi, este păstrat cu sfinţenie obiceiul Sângeorzului, care are loc în fiecare an în ziua de Sfântul Gheorghe. Conform tradiţiei, tinerii din comună merg cu Sângeorzul - care este un fecior îmbrăcat în ramuri verzi de mesteascăn, simbolizând renaşterea naturii, inclusiv viaţa veşnică - la fetele de măritat, vestind despărţirea iernii de vară prin venirea primăverii, adică trecerea de la anotimpul rece la cel cald. Se spune că aceşti tineri urători aduc, prin prezenţa şi urările lor, rodnicie în casele gazdelor.