Cultură

Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în Cișmigiu” a debutat cu parada costumelor tradiționale la care au participat ansambluri naționale şi internaționale, comunități şi minorități naționale, fanfare pe traseul Piața George Enescu (Ateneul Român) – Calea Victoriei – Bulevardul Regina Elisabeta – Parcul Cişmigiu.

Palmaresul editorial al scriitoarei de la malul mării, Dora Alina Romanescu, originară din comuna Rebra, este unul impresionant. Cartea sa de vizită cuprinde 14 lucrări literare, elaborate în tot atâţia ani de când s-a dedicat acestei nobile activităţi. Periplul său epic face parte din lumea romanului contemporan, dar şi a prozei scurte, prin care îşi confirmă vocaţia de artist al cuvântului.

În ultima duminică a lunii iunie a avut loc la Silivaşu de Cîmpie cea de a 45-a ediţie a Festivalului Cântecului şi Jocului de pe Câmpie, eveniment ce s-a organizat neîntrerupt în localitate din anul 1972 încoace, devenind o acţiune culturală de amploare şi deosebit de reprezentativă pentru întreaga zonă de câmpie a judeţului nostru.
Evenimentul a debutat cu parada portului popular la care au fost prezente formaţiile artistice participante, aceasta desfăşurându-se în centrul localităţii, iar pe scena amplasată în frumosul parc din comună a avut loc o frumoasă gală folclorică.

În organizarea Consiliului Judeţean, a Centrului Judeţean pentru Cultură, a Primăriei, Consiliului Local şi a Căminului Cultural Prundu Bârgăului, a Liceului „Radu Petrescu”, a Fundaţiei Culturale „Valea Bârgăului” şi a Gazetei de Bârgău, s-a derulat cea de-a 45 ediţie a Simpozionului cultural al Văii Bârgăului, cu titlul „Bărgaiele la răscruce”.

Mă îndrept pe cărarea de demult şi-mi aduc aminte cum bunica mă lua în ziua de Sânziene să mergem la cules de flori de pe râtul satului. Îmi zicea că de aceea florile îs mai bune de adunat pentru că îşi păstrează magia, iar după aceea îşi pierd din forţă, miros şi savoare.
Până se lua roua de pe flori când soarele începea să îşi arate razele iar păsările cântau printre mesteceni eu şi buna eram trecute de Bistricoara pe cărăruşa ce ducea până-n podul de peste apa Tihei la mătuşa Paraschiva.

Cei șaptezeci de ani, despre care se spune că i-ar împlini doamna Melania Cuc, sunt argumentul pentru vocația tinereții și a forței creatoare pe care le are distinsa conjudețeană, întotdeauna bine dispusă și cu un cuvânt bun pentru fiecare.
Urez la aniversare, prietenei, scriitoarei Melania Cuc, la mulți ani, sănătate, bucurie alături de cei dragi și cărți, cât mai multe cărți! Tinerețe veșnică!
Veronica Ştir

E situația când acesta, neputincios, te trage de mânecă și încearcă, totuși, să te ademenească: Hai să te fac rotund.
Cum e acum Melania.
Un nume ca o siluetă mlădioasă înfășurată într-o vibrație sonoră de răsfăț prin acest „la” din sunetele cuvântului.
Potrivit enciclopediei onomastice, prenumele are origine greacă – Melane; iar prin intermediar slav e atestat la noi încă din sec. 15 (Melana, în Moldova). Apoi, influența cultă occidentală dă prenumelui o respirație de patru silabe: Me-la-ni-a.

Fiecare zi este un alt început
Melania o rămas un copil care luminează în jurul ei şi răspândeşte iubirea de frumos,
anii nu o înspăimântă şi ne spune mereu :
Sunt trecătorul-
care înfrumuseţează
un stol de vise

E un nonsens şi un paradox. Nonsens, pentru că ea împlineşte fiecare clipă ce i s-a dat. Dacă existenţa se măsoară în ani, arta trăieşte din clipe. Aş spune, că mai are mult până la 70...
Paradox, pentru că ea îşi împarte anii la două arte: 35 de literatură, 35 de pictură. Împreună, pot face o istorie personală.
Şi, totuşi, Melania Cuc este un model de acceptare a tot ce o aşteaptă. Trăind între două lumi, literatură şi pictură, ea ţine în echilibru rostul vieţii. E mijlocul lumii, ca un melc trăind nestingherit în cochilia lui.
ELENA M. CÎMPAN