Cultură
La invitaţia Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca şi a Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, venită prin intermediul domnului CS I prof. univ. dr. Zamfir Dejeu, Ansamblul Folcloric „Ciobănaşul” din Şieuţ a participat în data de 17 mai 2016 la manifestările culturale dedicate „Zilelelor Academice Clujene – 150 de ani în serviciul naţiunii române”.
Zilele Operei „Constantin Pavel”, ediţia a VII-a, s-au desfăşurat la Palatul Culturii în 20-21 mai, în organizarea Primăriei Bistriţa şi a Palatului Culturii din Bistriţa.
Prima zi a fost dedicată unui concert inedit de Pop-Opera cu formaţia Traffic Strings& Cezar Ouatu, reprezentantul ţării noastre la Eurovision în urmă cu câţiva ani.
În primitoarea sală „Conexiuni” a Palatului Culturii din Bistriţa, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena – 21 mai – a avut loc lansarea a patru noi cărţi de belestristică a scriitoarei Elena M. Cîmpan, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţei „Conexiuni”.
Cărţile, care au apărut la Editura Karuna din Cluj-Napoca, patroni – Mariana şi Tiberiu Irimia, beneficiază de o ţinută grafică de excepţie.
Opera „Rigoletto”, celebra lucrare muzicală a nu mai celebrului compozitor italian Giuseppe Verdi a fost prezentată ca o premieră la Palatul Culturii din Bistriţa, fiindcă, după cum afirma directorul acestuia, prof. dr. Dorel Cosma, de la construcţia şi istoria ei de peste 100 de ani, este prima oară când un spectacol de operă se desfăşoară în această instituţie, în întregime.
Am cunoscut de curând viaţa personală a unui actor, deşi teatrul nu mi-a fost prea mult la îndemână. Povestea lui mi-a căzut la suflet şi am călătorit pe urmele lui descoprind că, între profesiunea de dascăl şi cea de actor există atâtea similitudini. Şi unul şi altul pun în valoare personalitatea umană.
Fiecare se manifestă într-un spaţiu pe care îl consideră sacru. Actorul are scena cu decorul şi cu toate recuzitele sale, iar dascălul are sala de clasă cu mobilierul atât de cunoscut. Amândoi se mişcă în libertatea vocaţiei, a aptitudinilor şi a talentului lor.
Timpul nu pleacă niciodată fără bagaje mari. Târăşte după el nume şi fapte care cândva erau mituri. După ani sau zeci de ani de tăcere, te întrebi unde au dispărut atâţia oameni care promiteau sau chiar au devenit monştri sacri. Am avut actori mari care s-au stins, dar avem şi actori care s-au izolat, au emigrat sau au renunţat la carieră din motive misterioase. Lipsa de
preocupare a autorităţilor din cultură pentru soarta lor i-a aruncat într-o umbră sufocantă şi, se pare, definitivă.
O sensibilă şi emoţionantă activitate s-a desfăşurat la Cercul Militar Bistriţa, în cadrul Clubului pentru Neam şi Ţară „Regăsirea Daciei”, din cadrul Asociaţiei „Cultul Eroilor” BN, unde românismul, patriotismul, dragostea pentru neam şi ţară, mândria de a fi român au fost evocate într-o splendidă lecţie de patriotism de către cei care simt şi gândesc româneşte, în faţa unui numeros public avizat, inclusiv prezenţa numeroasă a astriştilor năsăudeni şi membri în Liga Scriitorilor din Năsăud.
Ansamblul „Baladele Deltei”, în colaborare cu Consiliul Judeţean Tulcea şi Primăria Beidaud, a organizat cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstoritului ce a avut nu doar momente în care tradiţiile au fost puse pe scenă, ci şi dezbateri la care au participat cercetători care au repus pe tapet importanţa păstrării nealterate a anumitor obiceiuri. Timp de patru zile, pe lângă simpozioane şi spectacole, au avut loc şi excursii în judeţ, dar şi pe braţele Dunării.
Sâmbătă, de la ora 13.00, în ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Elena M. Cîmpan, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, oferă cititorilor patru cărţi noi, apărute în aceste zile la Editura Karuna. „Lăcrimioare de zăpadă” – versuri, „Jurnal de campanie” - scrisori, „Deschis non stop” – recenzii, opinii, minireportaje, interviuri şi „Cartea din tren” - versuri, oglindesc activitatea bogată pe care Elena M. Cîmpan o are pe tărâmul literaturii.
Actualitate