Cultură

Sala Baudelaire a găzduit cu ani în urmă reuniunile „Cenaculum”, dar şi alte importante întâlniri literare. Azi este o amintire, prin modernizarea totală a clădirii unde a existat (Colegiul Naţional Petru Rareş Beclean). Această rubrică se dedică scriitorilor care i-au trecut pragul, au citit sau au opinat acolo.
În acest număr, poetul Ion Mureşan declamând din noile sale poeme.

Volumul „Epistole” al Luciei Sav (Prefață de Andrei Moldovan, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015) stă sub semnul unei luminozități molcome, cumva nostalgice, cu care rândurile soției regretatului poet și latinist Vasile Sav se insinuează în spiritul lectorului pe nebănuite. Fără a se îndepărta de cerințele esențiale ale genului, scrisorile autoarei par mai apropiate de literatură, de universul ficțiunilor blânde și al formelor ce caută intens esteticul.

Codrule Mătia Ta
Umbra dă-mi şi mila ta
De mi-i dor şi de mi-i jale
Să mă plâng Măriei Tale
Şi mă plâng de strâmbătate
Ca la inimă de frate
………………………
C-au făcut moşia mea
Trecătoare altuia
Dat-au ţara vântului
Iar faţa pământului
Pe copita calului
Pe talpa Muscalului
……………………….
Într-al ţării mele sfat
Se-ncuibară – un păcat
Şi mă vând, mă bucăţesc
Zilnic mă precupeţesc.

Mihai Eminescu
(Opere, vol. III, Fundaţia Regele Mihai I, 1944, p. 22)

          În 2009, când am publicat cartea ”Bârgăuani de top – O carte incompletă a spiritualității bârgăuane” eram foarte mândru de toate cele  73 personalități despre care am adunat informații pentru a le cuprinde în acest volum.     Toți bârgăuanii de aici au fost confruntați cu un set de criterii destul de severe (să aibă Titlul de doctor în domeniul său de activitate; să fi adus contribuții deosebite în plan cultural, științific, artistic, social, sportiv; să fi publicat lucrări;  să fi avut funcții importante la nivel județean sau

Domnul Pompei Ştefănescu a purtat un interesant şi inedit dialog la Radio Someş cu jurnalistul şi scriitorul Menuţ Maximinian, care a jucat rolul amfitrionului. A fost un dialog de suflet, o intrare uşoară în amintiri, s-a purtat o nostalgie pe colţ de zâmbet şi s-a descoperit acel farmec suav al unor vremuri trecute. Menuţ a purtat interviul subtil, liniştit, la ceas de seară, iar domnul Ştefănescu a intrat „în lacrima timpului” elegant şi cu o oarecare voluptate a gândurilor.

A apărut revista astristă năsăudeană cu nr.5, un îndreptar de preț și o lecție de demnitate națională ,sincronizată de Societatea Culturală și de Liga Scriitorilor Români,Filiala Năsăud ce s-au solidarizat spre consolidarea conștiinței de neam și țară ,ca drept moștenire de la străluciți reprezentanți ai gândirii și simțirii românești

La întrebarea „Ce aşteptaţi, scriitori fiind, de la proiectul «Cluj – capitală europeană?»” din revista „Apostrof”, nr. 6, iunie 2014 răspund: Ioana Bot, Icu Crăciun, Ion Pop, Alexandru Jurcan, Marta Petreu, Darie Ducan şi Valentin Chifor. Interesant de aflat ce răspunde conjudeţeanul nostru Icu Crăciun.

Cea mai recentă ispravă editorială pe palierul problematic menționat la începutul demersului meu este cea de la Maieru.