Cultură

Într-o organizare de excepţie a Clubului Monarhiştilor Bistriţeni, condus cu mult suflet monarhic şi competenţă de dr. Marius Nicolae Pop, a avut loc în 26 noiembrie, începând cu ora 19.00, o bună, documentată şi interesantă conferinţă, cu imagini, susţinută de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, având ca temă „Bistriţenii şi Familia Regală a României”.

              Itinerariul literar al operei lui Liviu Rebreanu cuprinde un număr însemnat de localităţi din judeţul nostru şi în mod deosebit din Ţinutul năsăudean.Un loc important îl ocupă satul Nepos cu vechea lui denumire  Vărarea. Scriitorul s-a simţit legat de această localitate prin faptul că în primăvara anului 1909 a lucrat câteva luni ca ajutor de notar la primăria comunei, după ce îndeplinise aceeaşi funcţie în Măgura Ilvei şi în Nimigea.

DRAGI MEMBRI AI SOCIETĂŢII "CONEXIUNI",

Azi începe la Bistriţa Festivalul de Teatru şi Literatură "Liviu Rebreanu".
Probabil că la ora aceasta aţi văzut deja afişul, în presă ori în locurile special amenajate.
Vă invit cu toată căldura să participaţi la momentele propuse de către organizatori, cum puteţi, în funcţie de programul personal.
Este un mod aparte de-a ne aminti de Rebreanu, de-a ne aminti de noi.
Aş dori să găsiţi întotdeauna gustul adevărat al literaturii. Vă scriu şi o întâmplare, în acest sens:

Biserica Romano-catolică Sfântul Anton a fost gazda unui excelent concert de muzică cultă. Organizatorii - Centrul Cultural Municipal ”George Coşbuc” Bistriţa - au reuşit să aducă în faţa enoriaşilor prezenţi în număr mare, un concert de mare ţinută care i-a încântat până la lacrimi. Artişti de excepţie, cu o vastă experienţă scenică – ”Trio Clasic” – constituit din Florin Vlad (vioară) Constantin Nica (tenor), Cristian Lepădatu (pian) ne-au condus în lumea lui Schubert, Chopin, Vivaldi, Bach (Aria Sul Una Corda), Wagner, Verdi.

Era seară. Mă plimbam de unul singur prin apropierea locuinței mele. „Domnu!” – aud dinspre șosea, dintr-o mașină elegantă. „Da”. „Sunteți pensionar ?” „Păi, nu se vede ?” Bărbatul (1,50 înălțime) a sărit din mașină și într-o pretinsă limbă turcă a început să-mi spună ce vrea: E membru într-o asociație internațională, cu sediul în Elveția, care face donații pensionarilor din Europa, iar acum, după ce a trecut de Dej, i-a mai rămas o cutie enormă cu vase de bucătărie și vrea să le ofere cuiva.

Un ziarist din România zăbovește niște zile în Japonia și este, printre altele, interesat de „acele ingrediente care, în opinia mea, dau gust specificului japonez”. Ele ar fi șase și le acordă fiecăreia spațiu suficient pentru a fi convingător: respect, politețe, ceremonie, solidaritate, candoare și niponocentrism.

Studentul năsăudean nu avusese cum audia cursurile de la facultate ale beclenarului Grigore Silași. Mascarada care i s-a pus la cale în regim dualist austro-ungar se întâmpla în iulie 1884 (dat afară din facultate, pentru că își ținuse cursurile în limba română, fugărit, urmărit de studenții unguri pentru a fi ucis), or, George Coșbuc sosea la Cluj în septembie al aceluiași an. I-a cunoscut ideile în cărțile scoase între timp și în presă.

Toamna culturală din zona noastră este marcată, de zeci de ani, de manifestări dedicate lui George Coșbuc și Liviu Rebreanu. Dar trebuie înțeles că prezența lor în viața noastră nu e legată de niște date calendaristice, dat fiind realitatea că cei doi (și nu numai) au adus în artă spiritul, sufletul, aspirațiile noastre; care s-au statornicit aici dintotdeauna.

Vineri, 28 noiembrie la ora 17.30 are loc la Casa de Cultură Sindicatelor din Bistrița, ședința lunară de lucru a cenaclului literar “George Coșbuc”.
În cadrul acesteia este programat Simpozionul “Liviu Rebreanu și proza românească“ cu participarea scriitorilor invitați la “Saloanele Liviu Rebreanu” ediția a – XXXII – a.
Moderatorul întâlnirii Prof. Andrei Moldovan