Cultură

Fiecare om este ceea ce este, ce trebuie să fie și, mai ales, ceea ce poate fi. În fond, Mișcarea Literară, chiar și de provincie sau centrală, nu există. Cunoașterea, ca și Dumnezeu – Extraterestrul – este o problemă de Unu. În speță, literatura este o cursă a alergătorului solitar. De aceea, în orice domeniu al vieții terestre lupta omului este cu el însuși și nu cu alții. Cu timpul lui biologic. Pentru a accesa cât mai mult din memoria sa cosmică, infinită, nemuritoare. De aceea, noi practicăm ignorarea ignoranților.

Societatea Scriitorilor Bistriţeni “Conexiuni” îşi deschide porţile pentru stagiunea de toamnă. Joi, de la ora 17.00, la Centrul Cultural Municipal, după cum ne informează preşedinta Societăţii, scriitoarea Elena M. Cîmpan, cu acest prilej vor fi lansate volumele apărute în această vară ale membrilor societăţii culturale. Sunt aşteptaţi toţi iubitorii de literatură.

Membru al Ansamblului Profesionist “Dor Românesc”, Nicolae Cioanca este unul dintre artiştii îndrăgiţi ai tinerei generaţii, construindu-şi o carieră bazată pe relaţia direct cu publicul, prin mulţimea de spectacole şi nunţi la care este prezent.

Trimestrial, Liga Scriitorilor din România editează revista AGORA LITERARĂ, al cărei consiliu director este compus din Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Al. Florin Ţene, redactor-şef fiind Iulian Patca. Numărul din septembrie include un eseu dedicat de Al. Florin Ţone lui Dostoievski, la 130 de ani de la naştere, un jurnal de Octavian Lupu, proză de Mariana Zavati Gardner, poeme scrise de visători din toată ţara, cronici inconfundabile şi grafică mirabilă de Lazăr Morcan.

Muzeul Memorial „George Enescu” a avut oaspeţi pe membrii Ansamblului „Alegreto” din Beclean. Micii artişti au interpretat la vioară bijuterii clasice universale. Coordonatorii ansamblului sunt profesorii Larisa şi Teodor Bălan din Republica Moldova, stabiliţi în România.

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj a organizat festivitatea de premiere a celor mai bune publicaţii tipărite în judeţul Cluj în anul 2011, în cadrul celei de a 6-a ediţii a Anului Editorial Clujean. Manifestarea constituie un foarte bun prilej pentru cele 48 de edituri din judeţ de a se întâlni direct cu publicul cititor. Juriul a fost format din personalităţi ale vieţii culturale clujene: Constantin Cubleşan, Ovidiu Pecican, Ilie Rad, Mihai Dragolea şi Adrian Grănescu.

Aşa cum îl ştim, un tenace şi meticulos de „prima mână”, un neobosit căutător în „ale adevărului pe meleagurile româneşti”, un curtezan şi cel care cochetează cu filatelia de multă vreme, lt. col.

a. Istorie poştală
Cu suficient timp înainte de 1 decembrie 1918, timbre româneşti erau „acceptate” la circulaţie (fără ştirea autorităţilor austro-ungare) în oficii din Transilvania, Banat, Bucovina. O obliteraţie executată într-un oficiu braşovean pe o francatură austriacă, la 13.06.918, ne dovedeşte că încă înaintea de proclamarea Unirii, la 1 decembrie, Bucureştiul introdusese în oficii poştale ardelene noile ştampile româneşti (grafie, datare). Unirea părea a se realiza de la sine. Vezi figura nr. 1.

Joi, 4 octombrie 2012, la ora 18:00, Centrul Multicultural-Sinagoga bistriţeană a găzduit un deosebit eveniment cultural având ca obiect lansarea romanului “Ţara Ascunsă”, semnat de scriitorul Alexandru Uiuiu, care a invitat publicul "... într-o ţară împăcată cu ea însăşi care are ca personaj zâmbetul", o ţară care nu putea fi alta decât cea a Someşului Mare, locul de baştină al autorului, o “ţară ascunsă” acum descoperită.

Pornit în 1974 de criticul literar Laurenţiu Ulici, festivalul de la Sighet a devenit de interes internaţional la scurt timp, fiind invitaţi poeţi, scriitori critici, traducători, editori din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Cehia, Elveţia, SUA, Irak etc. În acest an, au fost prezenţi literaţi din Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria.