Cultură

În cartea sa intitulată „Aicea printre ardeleni”, apărută la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca în anul 2007, Ion Brad ne relatează despre întâlnirea sa cu Francisc Păcurariu, care s-a produs destul de târziu întrucât între cei doi oameni de cultură români şi diplomaţi exista o diferenţă de vârstă de nouă ani. În anul 1948, când Ion Brad a ajuns student la Cluj, Francisc Păcurariu tocmai părăsea oraşul de pe Someş, unde făcuse liceul şi Facultatea de Medicină (1940-44), unde şi fusese o perioadă redactor la „Tribuna Ardealului”.

Noua carte a lui Pop Simion este urmarea în versuri a altor trei volume publicate în 2009 la Editura „George Coşbuc” din Bistriţa. Cele trei volume prezentate la momentul oportun au un caracter memorialistic, respectiv, autobiografic şi însumează circa 1.000 pagini cu un titlu generic – „Trilologia Câmpenească”. Fiecare volum poartă un titlul semnificativ: „Sub semnul infinitului calvar”, „Sub semnul sacrului legământ”, „Sub semnul nobilei fidelităţi”, evident, cu trimitere la credinţa greco-catolică faţă de care autorul este strâns legat după sugestia semnelor mai sus-amintite.

Iniţiată de Asociaţiunea ASTRA, Tabăra internaţională „Acasă la noi” şi-a consumat în judeţul nostru, cea de-a XVI-a ediţie, act aprobat de Cons. Jud. BN în sarcina căruia cădea cazarea şi masa oaspeţilor. Sosirea copiilor din Chişinău (Liceul „Principesa Natalia Dadiani” – dir. Ana Gherghiţă) şi din Bender/Tighina/Transnistria (Liceul „Alexandru cel Bun” - dir. Maria Roibu) şi cazarea lor la Grupul Şcolar „Sf. Maria” Bistriţa – dir.

În zilele de 6 -8 iulie Cercul militar Bistrita organizeaza editia a III-a a Festivalului cântecului și dansului popular ''La Oglindă'' al formațiilor folclorice de la Cercurile militare din Ministerul Apărării Naționale. La această ediție și-au anunțat participarea artiști de la Cercurile militare Câmpulung Muscel, Constanța, Curtea de Argeș, Caracal, Deva, Bistrița, Buzău, Bîrlad, Giarmata( Timișoara), Ploiești. Galați, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Tulcea și Zalău.

Cel mai recent număr al publicaţiei culturale clujene "Tribuna" are inserat un „dosar” pe numele scriitorului beclenar Alexandru Petria.

Ştefan Pop, tenorul care, la numai 23 de ani, a fost laureat al prestigiosului concurs „Operalia” face din nou lumea să vibreze la glasul său. Unul dintre cei mai mari tenori ai lumii, Placido Domingo, a fost impresionat de harul şi talentul concitadinului nostru, iar şansa pe care i-a oferit-o lui Ştefan Pop s-a transformat, în timp, într-un renume ce creşte proporţional cu admiraţia publicului oriunde ar cânta. Şi tot în anul 2010, Ştefan Pop a câştigat marele premiu al Concursului Internaţional de Canto de la Seul.

Profesoarele de limba şi literatura română Doina Macarie şi Carmen Monica Szekely realizează „Caietul elevului” pentru clasele V-VIII cu tema „Competenţe specifice şi conţinuturi asociate”. Lucrarea se doreşte a fi un instrument util şi eficient în studiul limbii şi literaturii române, venind în întâmpinarea elevilor din gimnaziu care doresc să-şi îmbunătăţească performanţele şcolare. Exerciţiile şi sarcinile de lucru propuse spre rezolvare sunt organizate în jurul unor teme abordabile, specifice vârstei şi preocupărilor acestora, precum cunoaşterea, aventura, natura şi jocul.

Doctorul Adrian Onofreiu, de la Arhivele Naţionale, Filiala Bistriţa-Năsăud, repune în actualitate viaţa şi opera ilustrului înaintaş Nestor Şimon, în volumul „Restituiri”, apărut la Academia Română, Centrul de Studii Transilvane.

Poetul Ioan Barb ne-a obişnuit, în scrierile sale, cu aşezarea cuvintelor în poezii de largă respiraţie, aflate sub stindardul cunoaşterii. Volumul „Babilon”, apărut la Editura Brumar, în Colecţia „Poeţi români contemporani”, este construcţia unei lumi lirice în care se porneşte, încă de la început, pe promovarea originalităţii „clonele n-au viitor sau trecut”. Atunci când sentimentele iau drumul inimii „noaptea îşi şterge lacrimile cu batista/ se agaţă de cuib cu ciocul unui cocostârc/ trece toamna cocoţată pe picioroange/ scutură toţi copacii din drum”.

Născut la Monor, la poalele Munţilor Călimani, sub Vârful Poiana Tomii, Theodor Ichim este absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, pentru o bună perioadă lucrând ca cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări pentru Legumicultură şi Floricultură Bucureşti. În anul 1983 se stabileşte la Kassel, în Germania. Acolo, departe, îşi stâmpără dorul de casă prin poezie. Salvarea eului liric vine întotdeauna prin aşezarea meditaţiei în versuri astfel încât imaginea mamei sau a satului natal devin nemurire.