Învăţământ

Perioada vacanţei de vară, a constituit pentru elevii ce frecventează Cercul de Electronică din cadrul Palatului Copiilor Bistriţa, o etapă de evaluare a activităţilor specifice, desfăşurate în anul şcolar 2011-2012. Pe lângă competiţiile specific organizate la nivel judeţean sau regional, cei mai talentaţi elevi ce activează în cadrul Cercului de Electronică, au participat în vacanţa ce tocmai se sfârşeşte la două concursuri naţionale de anvergură în domeniu.

Directorii şcolilor din judeţ au fost prezenţi, la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean, la prima şedinţă din acest an şcolar cu conducerea inspectoratului, dar şi cu factorii responsabili de domeniul învăţământului.

16 septembrie 1965, prima zi de şcoală ca profesor de matematică la Şcoala Generală Patru Fraţi din raionul Urziceni, regiunea Bucureşti, şcoală cu clasele I-VIII, situată în apropiere de râul Prahova.
Directorul, profesorul Andrei Cazan, un metodist care zilnic urmărea procesul de învăţământ, verifica planurile de lecţie, mi-a format o părere foarte bună despre necesitatea educării elevilor.
20 februarie 1966, profesor la Şcoala Generală „Gheorghe Lazăr”, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti.

Vineri, în pragul începerii noului an şcolar, profesorii din judeţ se vor întâlni, în cadrul consfătuirilor, cu inspectorii de specialitate. Disciplina Religie – inspector pr. Adrian Cherhaţ, este singura care a avut întâlnirea premergător aceste zile marţi, la mănăstirea Nuşeni. Toate celelalte discipline se vor întâlni pe parcursul zilei de 14 septembrie, când este şi Înălţarea Sfintei Cruci.

Numărul mic de elevi înscrişi în clasele pregătitoare face ca la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud din cele 179 de astfel de clase, doar 75 să fie de sine stătătoare.

O mare parte din cei aproximativ doua mii de elevi, înscrişi in clasele pregătitoare, vor învăţa alături de elevii de clasa I.
Reprezentanţii ISJ BN spun că 104 clase pregătitoare din Bistriţa-Năsăud vor fi comasate, din lipsă de spaţiu, dar şi din cauza numărului mic de elevi înscrişi, potrivit Realitatea TV Bistriţa.

Atât în perioada postcomunistă visătoare cât şi în actuala perioadă de criză, învăţământul privat ar fi trebuit să fie soluţia ajutătoare, dacă nu soluţia-motor a învăţământului (românesc). El putea să ofere un exerciţiu de formare a tinerilor mult mai flexibil, capabil să fructifice o prestaţie academică serioasă, să găsească resurse de înnoire cu mult mai mare uşurinţă şi eficienţă. Susţinut de expertiza academică oferită chiar de stat, învăţământul privat ar fi putut să funcţioneze ca o „întreprindere” cu scop educaţional.

Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, a vorbit despre decizia Comisiei de Educaţie din Senat de a aproba introducerea în Legea Educaţiei a amendamentului privind bacalaureatul profesional, subliniind că acesta este doar un pas “timid” spre stabilizarea sistemului de învăţământ.

Guvernul a adoptat miercuri, în şedinţă, o ordonanţă de urgenţă menită să încurajeze consumul de fructe proaspete în şcoli şi, totodată, să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate acestui program.

Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie (FRCCF) lansează mâine campania de informare şi conştientizare din cadrul proiectului „Vreau să termin şcoala şi eu!”, derulat deja în patru judeţe.
În schimb, campania de informare, care se adresează în principal copiilor, părinţilor, autorităţilor publice şi cadrelor didactice, va fi derulată atât în mediul online, la nivel naţional, cât şi outdoor, la nivel regional, în nouă judeţe printre care şi Bistriţa-Năsăud.

În raport cu învăţământul, în miezul verii opinia publică este într-o perioadă de formare. Ar trebui să spunem că e vorba de o formare continuă, dar am greşi. E doar ... periodică şi haotică. Înainte de a pleca la mare sau la munte, în timp ce-şi face bagajele, toată lumea vorbeşte despre învăţământ. Îşi dă cu părerea despre cum ar fi trebuit să fie ca să fie ... bine, Unii, candidaţi de toate felurile (elevi şi profesori) speră, cu ochi luminoşi, alţii strâng din dinţi şi invocă, în cel mai fericit caz, norocul.