Religie
Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul îşi spunea virtuţile, celălalt, mai în urma Templului, îşi spunea păcatele, unul vrednicia, celălalt nevrednicia.
Vameşului îi lipseau virtuţile fariseului, dar, în lipsa lor, avea smerenia. Rele erau faptele vameşului, dar, pentru smerenie s-a întors din templu, mai îndreptat la casa sa. Bine ar fi să avem virtuţile fariseului unite cu smerenia vameşului.
Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi Biserica Sf. Trei Ierarhi Bistriţa organizează simpozionul “Cultură şi comunicare”, având ca invitat pe Prea Sfinţia Sa Siluan, episcop al românilor din Ungaria. Manifestarea debutează mâine, de la ora 16, la sediul Centrului Judeţean pentru Cultură, cu lansarea volumului Punţi care oglindeşte relaţiile de bună colaborare dintre Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Centrul de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.
Cu ocazia aniversari a 151-a de ani de la aparitia Fecioarei Maria la Lourdes, in zilele de 10-11 februarie a.c. in Biserica Greco-Catolica ‘’Sf. Arh. Mihail si Gavril’’, (peste podul Budacului) unde este amenajata grota consacrata Preasfintei Fecioare Maria de la Lourdes se vor oficia rugaciuni speciale, spre a o onora pe Neprihanita Fecioara Maria, mama noastra.
Credinciosi sunt asteptati in zilele amintite la rugaciune dupa urmatorul program:
10 februarie 2009
Ora 8.00 -9.00- Spovezi
Ora 8.20 – Rugaciunea Rozariului
Duminică, Preasfinţitul Părinte Dr Macarie Drăgoi, născut pe meleaguri bistriţene, episcopul Europei de Nord, împreună cu un sobor de preoţi a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie în nou înfiinţata Parohie Ortodoxă Română “Sfinţii Mucenici şi Arhidiaconi Ştefan şi Laurenţiu şi Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu” din oraşul Sölvesborg, Suedia.
Au fost conditii foarte grele pentru Biserica Ortodoxa Romana din Transilvania. Ungaria a fost cucerita de turci in 1541, iar Transilvania, Banatul, Crisana, Satmarul si Maramuresul au format un principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman. In anul 1552 Banatul si o parte din Crisana au devenit pasalac, punct central fiind Timisoara. Situatia aceasta a teritoriilor romanesti a durat un secol si jumatate. Sasii transilvneni adera la noua confesiune luterana, iar o mare parte dintre unguri si secui intra la calvinism si o mai mica parte la unitarianism.
Viaţa popoarelor de-a lungul istoriei s-a desfăşurat sub semnul credinţei, pe care o aveau. Civilizaţia şi cultura sunt strâns legate de aceasta. Cu cât slăbesc mai mult credinţa unui popor, cu atât se depărtează de Dumnezeu. Oamenii credincioşi respectă lucrurile ca daruri ale lui Dumnezeu. Prin credinţă şi smerenie oamenii se apropie mai mult de Dumnezeu, fiind stăpâniţi de râvna dobândirii mântuirii. Cu credinţa în Dumnezeu ne naştem şi cu ea parcurgem întreaga călătorie a vieţii noastre.
Romanii erau crestini chiar inainte ca marele imparat Constantin sa oficieze credinta aceasta, iar in secolul unu, dupa Hristos, Sf. Apostol Andrei, fratele lui Petru, a ajuns in Dobrogea, la Tomis, si tot aici gotii au inceput traducerea Bibliei. Gasim la Tomis o succesiune de episcopi care dovedesc existenta, inca atat de timpurie, a unei vieti institutionale bisericesti. Fata de unguri, de exemplu, care au ramas pagani pana in veacul 10, noi romanii aveam un deosebit avans spiritual-crestin.
Zis-a Domnul către ucenicii Săi: voi sunteţi lumina lumii. Nu poate cetatea să se ascundă, când stă deasupra muntelui; nici oamenii nu aprind făclia ca să o pună sub obroc, ci în sfeşnic, ca să lumineze tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, pentru ca ei să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe tatăl vostru cel din ceruri. Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să o împlinesc.
Prigoana impotriva Bisricii Ortodoxe romanesti, pornita de Biserica Catolica, papi si regi, continua si in sec. 14-15. Numeroase biserici romanesti din piatra dovedesc, fara dubiu, continuitatea poporului roman pe pamantul Transilvaniei. Amintim bisericile de la Densus (Hunedoara), Streisangeorgiu (sec.12), Gurasada, Strei, Santamaria, Orlea (sec. 13, luata mai tarziu de calvini), Nucsoara, Pesteana, Ostrov, Lesnic, Criscior (ctitorita de voievodul Balea si sotia sa Visa), Barsau, Ribita (ridicata de jupanii Vladislav si Miclaus), toate din sec.
Actualitate