Religie

În comunitățile sătești, mai ales după 1989, a început să se sărbătorească, prin manifestări specifice, „hramul bisericii”, ocazie cu care se săvârșește o slujbă religioasă mai deosebită la care participă mai mulți preoți, oficialități locale, invitați, etc.
Încă de la înființarea sa, biserica din satul Budești a fost pusă sub ocrotirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în speranța ocrotirii credincioșilor și a lăcașului de cult de către acești importanți sfinți.

        Dragii  și bunii noştri credincioşi!
        Dacă în duminicile şi sărbătorile de peste an, pomenim amintirea marilor evenimente ale creştinătăţii sau numele sfinţilor săi, Ortodoxia îşi îndreaptă privirea și spre lumea nevăzută, la prăznuirea soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

În Duminica a 22-a după Rusalii (a bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr), Biserica Ortodoxă din Buduș, sfințită în urmă cu 117 ani de primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și-a sărbătorit cu anticipație ocrotitorii spirituali, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pomeniți în calendar la data de 8 noiembrie.

Consfătuirea anuală a profesorilor de religie din județul Bistrița-Năsăud a avut loc marți, 5 noiembrie 2024, la Centrul Social-Educativ „Grigore Pletosu” din Bistrița, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, și a Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Părintele Arhimandrit Nicolae Moldovan, starețul Măsătirii Nicula a fost înmormântat duminică, 3 noiembrie 2024. Slujba de înmormântare a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi.

          Părintele Ilie Cleopa povățuia zicând: ,,Să nu uite ucenicii mei că oricâtă știință, avere și cinste am avea, oricâtă rugăciune și nevoință am face, nu ne putem mântui dacă nu ne iubim, dacă nu ne iertăm și dacă nu ne ajutăm unii pe alții, că „Dumnezeu este dragoste”.

În parabola despre săracul Lazăr și omul bogat, avem în față două personaje cu destine aparent opuse, dar profund interconectate prin mesajul pe care ni-l transmit aceste personaje. Omul bogat, trăind în opulență, este descris fără nume, accentuându-se astfel universul său închis, izolat de milă și empatie. În contrast, Lazăr, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu ajută,” întruchipează vulnerabilitatea umană, în care „Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită şi-i mântuieşte pe cei cu spiritul mâhnit.” (Psalmii 34:19).
 

Când îți este dor de cineva care trăiește pe pământ, îl suni, îi scrii sau îl cauți… Dar ce faci când te cuprinde dorul de cineva care este dincolo de nori??? Aprinzi o lumânare și privești cu ochii în lacrimi la lumina ei, sperând că va ajunge la acea persoană, iar în ziua de Luminație, râuri de apă vie urcă spre cimitire cu flori și lumânări pentru că:
”Mormintele de oameni mari, sunt vetre de lumină
Acolo ca să fie tari, vin fiii de se-nchină!”
      Dragii și bunii noștri credincioși!

Abonează-te la Religie