Sărbătoare

Săptămâna trecută, la Vatra Dornei a avut loc cea de a XX-a ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă “Porniţi plugul, Feţi Frumoşi”. Evenimentul a reunit cele mai bune ansambluri şi grupuri de colindători, cu premii obţinute în ţară şi străinătate, din judeţele Suceava, Bacău, Iaşi, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Botoşani şi Vaslui.

Aho, aho, copii şi fraţi
Opriţi plugul, nu mânaţi!
Înainte să arăm
Oaspeţii îi salutăm.
Bună ziua lume-aleasă
V-am primit cu drag în casă
Şi în zi de sărbătoare
Noi vă facem o urare.
Vrem ca-n anul care vine
Să trăiţi cu mult mai bine
Să nu ştiţi ce este criza
Asta ne este deviza.
Să vă fie casa, casă
Să vă fie masa, masă
Să aveţi la bancă bani
La anul şi la mulţi ani!
Mânaţi plugul măi flăcăi
Şi sunaţi din zurgălăi
Să se-audă-n munţi şi văi
Hăi, hăi, hăi!

Aho, aho, români plecați
Și cei de FMI stresați,
Aho, români ce-ați tot sperat
Când președinții i-ați votat,
Că veți trăi mai fericiți
Nu doar mințiți și păcăliți...
E însă ca la loz în plic,
Tot trageți și mereu nimic.
Aho, români, la fiecare
Vin să v-aduc a mea urare,
Acum când anu-i la apus
Și l-ați văzut pe Ponta dus,
Când Băse nu e la putere,
Rânjind, cu halbele de bere,
Când sasul v-a dezamăgit
Cu un guvern și mai cumplit,
Vin să închin în cinstea voastră,

Sunt rare momentele când acolo unde se termină ceva începe imediat altceva în schimb, în continuare, în compensare. Dar cu Anul Nou nu-i de joacă. Nimic şi nimeni nu-i atât de punctual. Ceas! De parcă stă la pândă, altul de fiecare dată, la rând, în ordine, după număr. Nicio secundă, o singură secundă măcar nu iese dintre ani, nu se pierde, în care să ne tragem sufletul, să ne dezmeticim, cu un ochi în trecut şi cu unul în viitor, că şi suntem înregimentaţi în anul celălalt.

În Ajunul Anului nou, o practică divinatorie foarte răspândită, în fiecare din cele patru zone etno-folclorice ale judeţului (şi în mai toate satele zonei Năsăud-Rodna) este testarea aspectului meteorologic al anului ce vine prin intermediul „calendarului de ceapă”. Pentru aceasta, se desfăceau douăsprezece coji de ceapă, care se umpleau cu sare şi se atribuia fiecăreia, în ordine cronologică, una din cele douăsprezece luni ale anului. Cojile se puneau în seara Anului nou pe masă sau în geam, iar dimineaţa se verifica gradul de umiditate al fiecărei coji de ceapă.

Ion Barna vorbeşte despre cunoaşterea ursitului în oglindă ori în apă:

Fetele din Târlişua, Sita, Agrieş, în prelungirea unei vechi credinţe în puterea oraculară a animalelor în noaptea Anului nou, îşi „cătau orânda” în această noapte, imediat ce ieşeau stelele, „conversând” cu porcul din coteţ: - Hui tim! Mărita-m-oi în iest’ timp? Dacă porcul „murguia” ceva, fata avea speranţe să se mărite. Dacă nu, nu (cel puţin în anul ce urma).

La Dobricel, pe masa de Anul nou nu se pun bucate de pasăre (căci scurmă, dând cu picioarele înapoi, ceea ce ar readuce trecutul cel rău în anul cel nou), ci de porc (care scurmă cu râtul tot înainte). La biserică se ţinea o slujbă de „îngropare a anului” (cf. C, Rauca Lucreţia, Dobricel, 56 de ani în 2014).

În noaptea de Anul nou are loc furatul porţilor, de către flăcăi. Este o practică răspândită cândva în zonele de Câmpie şi Beclean-Ciceu, practic dispărută acum, dar de care informatorii mai în vârstă îşi mai amintesc. Se pare că, în orizontul tradiţiei, porţile erau schimbate între ele la gospodarii despre care comunitatea satului credea că sunt în perspectivă de a deveni cuscri, flăcăii satului punându-i astfel în contact, atunci când aceştia îşi căutau poarta, în dimineaţa primei zile din an.

În noaptea aceasta ,mai exact la orele 24:00,în parcul din centrul localității Căianu Mic va avea loc un frumos foc de artificii !!!
Vă aştept cu drag !!! La mulţi ani !