SPECIAL

Zilele trecute am avut bucuria de a cunoaşte pe maica stareţă Miriam Oprea, de la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Izvorul Mureşului. În drumul nostru spre Ghimeş Palanca, unde am fost prezenţi la comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, prototipul apostolului Bologa din romanul „Pădurea Spânzuraţilor”, am poposit, pentru câteva clipe de rugăciune, împreună cu părintele Ioan Pintea şi cu colegii scriitori, la Mănăstirea Izvorul Mureşului.

Alexandria Publishing House, Palatul Culturii Bistrița și cotidianul ”Răsunetul” au lansat la Bistriţa cel mai recent volum semnat de cunoscutul antropolog francez Claude Karnoouh ”Pentru o genealogie a globalizării. Eseuri critic-filosofice ale unui sceptic în acțiune”.
Evenimentul a avut loc în incinta Palatului Culturii şi a fost moderat de către prof. dr. Dorel Cosma, directorul Palatului Culturii Bistrița.

Un fenomen şi un eveniment cum rar se întâmplă în viaţă, în cadrul unei familii pentru a-şi afla arborele genealogic, reuşind, după 120 de ani, să se întâlnească, să se cunoască, să-şi mărturisească cu documente gradul de rudenie, apartenenţa, originile şi dorul de a se reuni chiar dacă locuiesc pe continente diferite.

Octavian Harşianu a pariat cu agricultura în urmă cu vreo 60 de ani. Şi când era student (terminând facultatea în plutonul fruntaş) şi când a fost inginer stagiar ori director de Gostat. Pariul a fost mereu câştigat şi după ce, din cele peste 200 de hectare de viţă de vie de la Dumitra, unde l-a prins Revoluţia din 1989 ca director, au fost defrişate, pustiite, iar terenurile lăsate pârloagă. A avut marea şansă, în anii studenţiei, de a fi sub oblăduirea unor magisteri adevăraţi, profesori de mare cultură agricolă, care au sădit adânc în rândul studenţilor tainele pământului.

Accidentul tragic din această dimineaţă de la Anieş a lăsat judeţul fără doi muzicanţi. Alin Molnar, cunoscut sub numele de Alin de la Bistriţa, renumit interpret de muzică de petrecere, alături de instrumentistul Daniel Bucunea, se îndreptau spre Rodna după ce toată noaptea au cântat la un botez în Bistriţa. Imagini video de la ultima petrecere au apărut pe internet, iar sutele de mesaje pe paginile de socializare ale celor doi arată regretul celor care au petrecut cu ei clipe minunate la nunţi, botezuri şi alte petreceri.

În această dimineaţă, cei 280 de angajaţi ai Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, de la Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Sângeorz Băi, au declanşat un protest spontan întrerupând temporar activitatea. Principala nemulţumire vizează Legea salarizării unitare în sistemul bugetar, aflată în dezbaterea comisiilor de la Senat. Ştire în curs de actualizare.
***

Momente istorice în judeţul Bacău, la Ghimeş - Palanca, acolo unde un grup de scriitori bistriţeni a fost prezent la comemorarea a 100 de ani de la moartea tragică a lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu.

O veste tragică a venit în această dimineaţă pentru breasla cântăreţilor de petrecere din judeţul Bistriţa-Năsăud. Alin Molnar, cunoscut sub numele de Alin de la Bistriţa, şi-a găsit sfârşitul în accidentul ce a avut loc în jurul orei 5.30, la Anieş. Se pare că, împreună cu toboşarul său, au cântat la o petrecere pe Valea Someşului. „A fost un cântăreţ foarte iubit în breasla colegilor, avea o voce deosebită, iar unde era el petrecerea era asigurată. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, declară artista Mirela Petruş.

Alexandria Publishing House, cu sprijinul Palatului Culturii Bistrița și al cotidianului ”Răsunetul”, organizează lansarea celui mai nou volum semnat de cunoscutul antropolog francez Claude Karnoouh, ”Pentru o genealogie a globalizării. Eseuri critic-filosofice ale unui sceptic în acțiune”.
Autorul vă provoacă la o dezbatere incomodă pe marginea unei genealogii a globalizării, cu prilejul lansării volumului său de eseuri, apărut la Alexandria Publishing House în octombrie 2016.

Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan,  consideră că Năsăudul a devenit în 14 mai capitala mondială a portului popular. Acesta a purtat un costum din Chintelnic, în „culorile pământului”, precizând că se simte mult mai bine decât în costumele clasice de birou.  
„Noi cei de aici din Țara Năsăudului, din județul Bistrița-Năsăud, din Ardeal și Transilvania suntem cei mai frumoși și avem cel mai frumos costum popular, dar sunt de acord că pe locul 2 sunt cei din Teleorman.