SPECIAL

Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” din Năsăud a găzduit un spectacol în care au fost prezente nume mari ale folclorului românesc la lansarea albumului „Lume bine te-am găsit” al interpretei Oana Matei. Au fost alături de tânăra artişti mulţime de năsăudeni care au umplut până la refuz sala de spectacole, directorul instituţiei, Silviu Rus, declarând-o pe Oana un „Tudor Gheorghe feminin, doar ei doi reuşind asemenea performanţă”.

CONSILIUL JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD
CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CULTURĂ BISTRIȚA-NĂSĂUD
SOCIETATEA DE CONCERTE BISTRIȚA
RADIO ROMÂNIA
ArgEn TANGO în Turneul:
„PIAZZOLLA , O POVESTE AUTENTICĂ”
09 mai, ora 19:00 la Sinagoga Bistrița
ANALIA SELIS - voce
RĂZVAN SUMA - violoncel
MARIANO CASTRO - pian
OMAR MASSA - bandoneon
RAFAEL BUTARU - vioară

Al XV-lea seminar de Medicină şi Teologie va avea loc la Bistriţa, în saloanele Hotelului Metropolis, în zilele de 9 şi 10 mai, ne informează prof. univ. dr. Gelu Mircea Buta. Tema supusă dezbaterilor „Tendinţe şi politici demografice ale României într-o Europă unită” va fi susţinută de personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice, teologice şi culturale din ţară. În prima zi a seminarului, la Secţiunea de „Artă sacră”, având ca problematică „Tendinţe în arta creştină europeană a secolului al XX-lea.

Cunoscutul profesor şi scriitor Titus Wachsmann Hogiu a trecut în această dimineaţă, când credincioşii încă mai serbează Paştele, la cele veşnice. Se spune că doar cei aleşi se înalţă la Domnul în Săptămâna Luminată, atunci când porţile raiului sunt deschise. După o grea suferinţă, din cauza unei boli necruţătoare, cel care a educat zeci de generaţii, nemurind în acelaşi timp ca nimeni altul plaiurile bârgăuane în cărţile sale, Cetăţean de Onoare al comunei Prundu Bârgăului, Titus Wachsmann Hogiu ne aşteaptă în aceste zile la Capela de pe str.

La Mocod, în a doua zi de Paşti există „Craii de la Mocod”, un obicei inclus în ritualurile de primăvară, fiind înrudit cu „Plugarul”, „Tânjaua” şi „Ieşitul întâi la arat”. George Coşbuc aprecia că este un vechi obicei războinic, amintind de felul cum se alegeau căpeteniile străbunilor, la echinocţiul de primăvară. Cu câteva zile înainte de Paşti se stabileşte cine este craiul sau craii.

A doua zi de Paşti, în Lunea albă, se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude. Femeile dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu. În biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie.
Se spune că acum sunt deschise uşile Raiului, iar persoanele care mor ajung direct acolo, indiferent ce păcate au făcut şi cel ce se naşte în această zi, mai cu seamă când trage clopotul întâia oară la biserică, este un om norocos toată viaţa.

A cântat ca nimeni altul cuvântul mama, cântece precum "Ce-i o mamă pe pământ", "Mamă te văd suspinând" sau " În poiana din pădure" sunt fredonate de generaţii întregi. Puţini dintre noi sunt binecuvântaţi să aibă o sărbătoare cum are azi Alexandru Pugna. La Căianu Mic s-a adunat toată familia din toate zările pentru a o sărbători pe mama la 80 de ani. O femeie credincioasă, mereu alături de copii şi nepoţi prin rugăciunile ei. Am văzut-o de nenumărate ori la evenimentele lui Alexandru Pugna, ne-am bucurat de cuvintele ei blânde.

„Veniţi să luaţi lumină” s-a auzit din nou, aşa cum ne-am obişnuit de şase ani încoace, şi într-o localitate din apropierea Madridului, Aranjuez, unde aproximativ 1400 de credincioşi români ortodocşi s-au reunit să primească Minunea Învierii cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale.
Şi în acest an, celebrarea acestui eveniment a fost posibilă cu sprijinul autorităţilor locale, în special al fostei primăriţe Maria Martinez de la Fuente, care a declarat că este o onoare pentru ea de a primi împreună cu comunitatea românească Minunea Învierii.

La Cuşma lumina pe care o aprinde şi o ţine aprinsă în tot timpul săvârşirii sfintei Învierii o păstrează apoi cu cea mai mare sfinţenie peste tot anul, spre a o avea la îndemână şi a o putea aprinde la întâmplări primejdioase, precum când e ruperea vreunui nor de grindină, de vreo furtună mare, de fulger, tunet-şi trăsnet. Din nafura căpătată în ziua de Paşti se pune în sarea vitelor, în credinţă că atunci vacile sau oile vor fata mai multe viţele, respective mieluţe, decât viţei sau berbecuţi.

Oamenii din Tăure spun că se ciocnesc ouăle de Paşti pentru că aşa cum viaţa iese din ou prin spargerea cojii, tot aşa şi Isus a ieşit din pământ. În duminica de Paşti, după masă femeile îşi umpleau traistele cu ouă roşii, turtiţe, mere, nuci şi se duceau în cimitir, unde împărţeau peste morminte copiilor, ca pomană pentru sufletul morţilor. După aceea tinerii începeau jocul care se desfăşura şi în celelalte zile de sărbătoare. Fiecare fată aducea o pască şi două ouă pentru muzicanţi.