SPECIAL

Loredana Violeta Salanță, Top Model of the World, transmite un mesaj tuturor romanilor, in ceas de sarbatoare, pe facebook:
24 ianuarie 1859 - Este este una dintre cele mai importante zile din istoria naţiunii noastre, deoarece in aceasta zi s-a pus temelia unificarii romanilor, marcand inceputul statului roman modern.

În 24 Ianuarie, care este şi Ziua Unirii, bistriţenii au sărbătorit acest eveniment istoric, când se împlinesc 155 ani de la realizarea şi formarea statului „România”, printr-un ceremonial militar şi religios specific, dedicate acestei manifestări de suflet şi inimă a poporului român.

Este zi de sărbătoare şi privesc cu interes Cât sau Ce i-a mai rămas românului din spiritul de altădată al preţuirii sărbătorilor naţionale. Întrebări pe care poate ar trebui să ni le punem mai des. Dar dincolo de manifestarea deschisă a sentimentului patriotic, ceea ce impresionează este sufletul românului. Atât de huliţi, atât de nedoriţi în marea familie europeană, românul oferă acum, când poate nimeni nu se aştepta, o lecţie de umanism, de bunătate, de bun simţ. Ce lecţie mai mare de omenie poate fi decât cea oferită în preajma acestui 24 ianuarie de moţii lui Horea.

Ziua de 24 ianuarie 1859, semnificând unificarea vechilor principate, Moldova şi Ţara Românească, precum şi evenimentele colaterale din jurul acestei date, reprezintă în mod ferm o etapă de referinţă în istoria noastră, prin două izbânzi cruciale în evoluţia ulterioară, şi anume împlinirea unui ideal viu, precum şi orientarea pe coordonatele unui stat român modern şi mai ales, orientarea către Europa.

Dragi locuitori ai județului Bistrița-Năsăud,

S-a născut în 1950, într-o familie de ţărani harnici din Dumbrăviţa. În urmă cu 30 de ani, când în zona Dejului erau în vervă cântecele vestiţilor fraţi Filip, pe valea Ilişuei, în Dumbrăviţa, pe dealul numit “Coltouă”, unde locuia, doinea, încântând cu vocea ei superbă consătenii, Lucreţia Sînmihăian-Neagu. Consătenii îi spuneau “Artista”, iar cântecele ei “Mamă de când m-ai făcut”, “Spune măiculiţă, spune”, “Dragu-mi-i la veselie”, “Sunt fată din Bistriţa”, “Dorul badii strâns grămadă” erau şi sunt fredonate şi astăzi prin regiune.

La moara din Mărişelu se adună, săptămânal, gospodari din satele învecinate, din Bistriţa şi din alte localităţi mai îndepărtate. Aşteptând să toarne în coş, să le vină rândul la măcinat, ei discută fel de fel, după priceperea fiecăruia. Nea Vasile din Bistriţa, la cei 80 ani, nu-şi părăseşte moara, la care vine de foarte mulţi ani. Se face făină bună şi e păcat să macini în altă parte. Badea Ion, din Sîntioana, are 70 ani, a lucrat toată viaţa în agricultură, are terenuri pe care le cultivă după puterile lui.