SPECIAL

Prin secţiile de votare se tot numără şi se fac procese-verbale.

În toate cele şase colegii parlamentare, centralizarea s-a făcut la mai bine de un sfer sau o treime din secţiile de votare.

Un lucru e cert, toţi candidaţii USL au până la acest moment scoruri între 54 şi 60%.

CD 1: 57% (24 SECŢII din 63)
CD 2: 57% (45 din 109 secţii)
CD3: 54% (17 din 59)
CD4: 54.5% (37 din 82)

Senat 1: 56,5% (56 din 145)
Senat 2: 60% (60 din 168)

Sondajele de opinie oferă date contradictorii ceea ce înseamnă suficient de mult pentru a nu putea trage o concluzie firească.
În acelaşi timp vedem că marja de eroare este destul de mare plus/ minus 5% care de asemenea înseamnă foarte mult.
Ceea ce pot spune însă cu certitudine că personal mă aşteptam la mult mai mult, la un scor mult mai mare pentru ARD de la 25- 27% în sus şi aştept cu nerăbdare numărătoarea noastră paralelă, să vedem la ceea ce va conduce. Eu sper încă într-un scor electoral al PDL care să fie peste 25 de procente.

În Bistriţa-Năsăud, până la ora 21.00, şi-au exprimat opţiunea prin vot 38.54% dintre alegătorii înscrişi în listele electorale permanente, judeţul aflându-se pe poziţia a noua de la coadă la acest capitol.

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în mediul urban, prezenţa a fost de 36,62%, în timp ce în mediul rural, prezenţa a fost de 39,80%.

La nivel naţional, prezenţa la vot a fost de 41,72 procente.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, prezenţa la urne este de 33,11%, potrivit datelor furnizate de judecătorul REghina Berari, membru al BEJ Bistriţa-Năsăud.

În mediul urban, prezenţa la vot este de 30,70 procente, iar în mediul rural, 34,69%.

La nivel naţional, prezenţa a ajuns la 36,54 procente, o mobilizare mai bună fiind în judeţele Teleorman, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Giurgiu.
La poluluk, opus, sunt Timiş, Maramureş, Cluj, Arad şi Sibiu.

De la ultima raportare, nu s-au înregistrat incidente electorale.

Preşedintele Asociaţiei de Acţiune Civică Internaţională a Veteranilor Revoluţiei din decembrie 1989, Dorel Haraga, susţine că în Bistriţa-Năsăud au fost depistate mai multe nereguli în derularea procesului electoral, inclusiv mită electorală.

Potrivit acestuia, de dimineaţă au existat mai multe sesizări din judeţ în care se arăta faptul că materialele de campanie electorală nu au fost înlăturate din proximitatea secţiilor de votare.

Până la ora 14, în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au prezentat la urne doar 14.85% dintre alegătorii cu drept de vot. În mediul urban prezenţa a fost de 15,57%, iar în cel rural prezenţa la urne a fost de 14,41%.

La alegerile parlamentare din 2008,. până la ora 14, în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au prezentat la urne 16,87% dintre alegătorii cu drept de vot.

Bistriţa-Năsăud figurează în continuare pe lista celor mai slabe judeţe la acest capitol, alături de Cluj, Timiş şi Sibiu. Media pe ţară este de 20.56%.

Bistriţa-Năsăud nu se dezminte nici la acest scrutin prin prezenţa slabă la urne. Până la ora 10, în judeţul nostru, au votat 2,96% dintre cei înscrişi în listele electorale permanente. Potrivit datelor furnizate de judecătorul Ioan Părăuan, în mediul urban – Bistriţa. Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi – şi-au exercitat dreptul la vot 3,29% dintre alegători, în timp ce prezenţa în mediul rural este de 2,75%.

Pentru raportările de la ora 10, judeţul nostru se afla pe locul al patrulea, de la coada clasamentului, după criteriul prezenţei. La fel ca la referendum...

Ministerul Administraţiei şi Internelor a cerut ajutorul Armatei pentru deblocarea drumurilor înzăpezite şi a căilor de acces către secţiile de votare organizate pentru alegerile parlamentare 2012.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a cerut Ministerului Apărării Naţionale să sprijine intervenţia pe drumurile acoperite cu zăpadă, pentru deblocarea oamenilor şi a drumurilor care duc spre secţiile de votare, a declarat, duminică, secretarul de stat din MAI Bogdan Tohăneanu.

Amenzi de până la 10.000 de lei şi pedepse de până la 7 ani de închisoare. Asta riscă cei care încalcă legea electorală şi comit infracţiuni. Printre faptele incriminate de lege se numără împiedicarea exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor sau frauda la vot.
Amenzile pentru incalcarea legii electorale pleacă de la 3.000 de lei, pentru faptele mai puţin grave precum înscrierea unui alegători în mai multe liste electorale ori distrugerea listelor, dar pot ajunge chiar şi la 10.000 de lei.