Timp liber

Zi de sărbătoare aleasă la Târlişua, unde într-un cadru mirific s-a desfăşurat Festivalul rapsozilor „La poale de Ţibleş”, ediţia a V-a. Manifestarea coordonată de etnologul Emilia Bumb Ometiţă a debutat cu cuvântul primarului Ştefan Negreanu, care ne-a informat că suntem într-o vatră bogată din punct de vedere folcloric, fiecare ţăran de aici însoţindu-şi munca cu cântecul. Juriul format din Codruţa Aron Vârtic-redactor Radio Cluj, preşedinte, învăţătoarea Floarea Pop, suflet al manifestării, prof.

Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistrita, dă starul azi Festivalului Naţional al Etniilor „PFINGSTFEST” - Sărbătoarea Rusaliilor. Aflată la cea de a X-a ediţie, acţiunea are rolul de a conserva şi perpetua tradiţiile minorităţilor naţionale de pe întregul cuprins al României, iar prezenţa la Bistriţa a peste 10 ansambluri reprezentative pentru principalele grupuri etnice din România, dau amploare evenimentului.

Timp de două zile, mai precis duminică – 23 mai şi luni - 24 mai, Feldru a fost în mare sărbătoare, aniversându-şi cea de-a XI-a ediţie a Zilelor Feldrului. Cu mic, cu mare au profitat de aceste două sfinte sărbători de Rusalii şi s-au adunat în centrul comunei, acolo unde se desfăşurau aceste acţiuni.

La iniţiativa Casei de Cultură din Vişeul de Sus şi anul acesta a avut loc Festivalul Interjudeţean de literatură şi folclor Armonii de Primăvară, ajuns la ediţia a XXXII-a, desfăşurat pe două zile. Festivalul a avut invitaţi de seamă din judeţele Cluj, Mureş şi Bistriţa-Năsăud.

Socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele de la târgul de primăvară de la Spermezeu. Ploaia măruntă şi rece i-a făcut pe mulţi ţibleşeni să nu ia drumul de ţară spre şetrele din centru comunei, astfel încât, dacă anii trecuţi erau mii de oameni în târg, acum au fost doar câteva sute. Supăraţi şi comercianţii, indiferent că vindeau haine, animale sau aveau micii pregătiţi pe grătare pe lângă o băltoacă. Nu au mai fost nici jocurile mecanice, nici animaţie.

Timp de două zile, Feldru va fi templul folcloric al Văii Someşului. Cu acest prilej, primul gospodar al comunei, primar Ştefan Sângeorzan, a adunat în preajma sa nume sonore din folclorul românesc, amintind soliştii vocali şi instrumentişti ai celebrei formaţii condusă de către inegalabil Ştefan Cigu – „Dor Românesc” -, iar ca invitaţi speciali, pentru minunaţii locuitori care vor fi prezenţi într-un număr foarte mare, precum în ediţia trecută, bănăţeanul Tinu Vereşezan.

Centrul Comunitar pentru Tineret face preselecţie pentru trupa de teatru. Cei care sunt talentaţi sunt aşteptaţi astăzi, de la ora 19:00, în sala studio a Centrului Comunitar. Doritorii au de recitat o poezie la alegere, de spus o fabulă, un monolog la persoana I de aproximativ 5 minute şi să facă o improvizaţie, ne transmite coordonatorul centrului, Alin Săsărman. Vârsta minimă este 16 ani. Informaţii la telefoanele 0263-215024 sau 0742133745, sau la sediul din Liviu Rebreanu, Nr. 18.

Numărul de mai al foii ilustrate pentru familie “Vatra veche”, coordonat de redactorul-şef Nicolae Băciuţ are un sumar bogat, precum florile care se arată acum în toată splendoarea lor. “La ce bun” se întreabă scriitorul Nicolae Băciuţ în editorial, făcând referire la anul ce a trecut de cant revista apare pe piaţă, şi tot el ne răspunde că sentimentul jerfei şi bucuria scrisului fac casă bună. În această ediţie Vatra veche se află în dialog cu Ion Buzaşi, prin intermediul scriitorului Valentin Marica. Despre prof. univ. dr.

Născută pe tărâmul tradiţiilor, în mândrul Runc, într-o familie cu 10 copii, Nastasia Cosmi Dâmbu a avut cântecul popular în inimă încă din leagăn, când moaşele i-ai dăruit un glas de cristal. Primele concerte le-a avut împreună cu fraţii la Căminul Cultural din Runc. Aici a primit testament comoara străbunilor şi a promis să n-o înstrăineze niciodată. Urmează şcoala la Lugoj, unde datorită calităţilor vocale este cooptată în anul 1974 în Ansamblul Ana Lugojana, alături de artişti precum Persida Ivan, Viorel Peia, Filofteia Moldovan.