Subprefectul Ovidiu Frenţ şi primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, au anunţat că până la finele anului va fi încheiată documentaţia pentru atestarea localităţii Colibiţa drept staţiune turistică de interes local. Dosarul va fi depus la Autoritatea Naţională pentru Turism, în baza HG 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, mizându-se pe un răspuns favorabil, care va deschide perspectiva unei dezvoltări ulterioare.

         „Pentru canalizare, avem făcut proiect. Pentru apă, avem proiect, făcut de Apele Române de la Cluj, pentru o captare, cu bazinele făcute înainte de Revoluţie care urmau să deservească hotelul. În ceea ce priveşte electrificarea, 70% este conectată la reţea. Avem un proiect depus încă doin 2007, dar programul naţional a fost întrerupt.          Pot să vă spun că la Ghidul pe care trebuie să-l respectăm, nu se precizează ce pondere trebuie să aibă reţeaua de apă, canalizare, electrificare.    

         Se prevede să ai drum asfaltat, noi avem drumul judeţean. Planul de Urbanism General îl avem, trebuie să facem Planul de Urbainsm Zonal şi, bineînţeles, ridicările topo, studiile geo, analiza ozonului, a sărurilor şi a apelor carbogazoase.

         Prin Ministerul Educaţiei, am obţinut avizele pentru darea în administrare a unor spaţii pentru un punct salvamont şi punct farmaceutic.  (...) Sunt optimist. Dacă ne ajută Dumnezeu, să avem şi 100 locuri de cazare acreditate (n.n.  – 94, în prezent), pentru că este greu să-o convingi pe cei care fac turism să se acrediteze la ANT, în ianuarie, februarie, maxim martie, depunem documentaţia pentru atestarea Colibiţei ca staţiune turistică”, a declarat primarul Vasile Laba, în cadrul unei conferinţe comune, la Instituţia Prefectului.

Potrivit acestuia, este foarte probabil ca localitatea Colibiţa să primească acest statut în 2016, asta pentru că mai toate utilităţile există, chiar dacă nu într-o pondere de 100%.  „La ce să declari staţiune, dacă nu beneficiezi de nişte fonduri speciale pentru dezvoltare. Parţial, avem apă, canal, electrificare, drum, doar că nu sunt în totalitate. La ce să declarăm staţiune, doar de dragul de a avea staţiune? Ar trebui să beneficiem de nişte fonduri speciale, în vederea dezvoltării staţiunii. Eu aşa văd situaţia”, a adăugat edilul comunei Bistriţa Bârgăului.

***

Prin Ordinul prefectului 69/4.07.2014, a fost constituită o comisie pentru evaluarea stării localităţii Colibiţa şi stabilirea paşilor care trebuie făcuţi pentru a atesta această localitate drept staţiune turistică de interes local. De altfel, demersul pentru a face din Colibiţa o staţiune este inclus în Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020.

Ce a constatat Comisia Colibiţa?

         Potrivit subprefectului Ovidiu Frenţ, în Colibiţa au fost identificate 265 construcţii şi 156 proprietari, pentru 50% dintre aceştia fiind întocmite fişe ale imobilului care cuprind date precum sursa de alimentare cu apă, electrificare, existenţa fosei septice, contract de vidanjare, contract de salubrizare, introducerea în circuitul turistic etc.  Ceilalţi proprietari, din alte judeţe ale ţării sau chiar din alte ţări, venind doar ocazional la Colibiţa, nu au fost, deoacamdată, de găsit.

         În ceea ce priveşte strict turismul, în Colibiţa sunt 22 pensiuni realizate  cu fonduri europene, prin PNDR, nu toate finalizate şi intrate în circuit, plus alte câteva locaţii deja consacrate, care prestează o activitate fiscalizată. În plus, au fost descoperite două persoane juridice şi o persoană fizică – amendate – care au fost amendate, în lipsa unei autorizaţii de mediu, într-un cuantum total de 65.000 lei. „Sunt convins că se face turism la negru la Colibiţa şi va trebui să găsim un mod de a-l reglementa. Ştiţi cu toţii că nu poţi găsi un loc de cazare la Colibiţa, decât cu câteva luni înainte”, a punctat subprefectul Frenţ.

         Accesul spre lac, pe 7 drumuri! Scăldatul, pe cont propriu

         Subprefectul Ovidiu Frenţ a menţionat, în cadrul conferinţei de presă,  că sunt 7 drumuri publice care asigură accesul spre lac, o dată cu finalizarea lucrărilor de cadastrare şi intabulare a Acumulării Colibiţa, dar şi de elaborare a Regulamentului de funcţionare. În urma cadastrării, se cunosc limitele lacului, a zonelor de protecţie, astfel că o simplă accesare a sistemului GIS va arăta dacă poate fi eliberată o autorizaţie de construcţie, iar cei care vor să cumpere teren nu vor mai putea fi păcăliţi...printr-o simplă mutare a bornei (n.n. – în prezent, 80% din cele 183 borne au dispărut).

         Revenind la acces, există  7 „căi” publice, chiar dacă unii au pus „bariere”, iar în zona de protecţie oricine se poate plimba, dar siguranţa, la fel ca şi scăldatul în lac, este pe propria răspundere.

         Drumuri publice sunt cel de la Ariniş, stabilit cu acest regim printr-o hotărâre de Guvern din 2002 ( Primăria Bistriţa Bârgăului se judecă, în prezent, cu administratorul firmei), cel de la Pârâul Hanganilor, „la Cabana sculptorului” – chiar dacă a fost pusă bariera, nu există un drept de proprietate privat - , la ”coada lacului”, dar şi pe partea cealaltă, din drumul de contur al barajului.

         „Am făcut identificările în ceea ce priveşte drumul de contur şi am luat semnături de la toţi cei care au vile şi case de vacanţă, pentru a-l trece în domeniul public al comunei şi pentru a putea investi în ceea ce înseamnă viitoarea staţiune”, a menţionat primarul Vasile Laba.