Mica Unire, acest eveniment istoric care reprezintă primul pas în conturarea statului național român unitar, a fost sărbătorită la Bistrița printr-o ceremonia militar-religioasă. Evenimentul a avut loc în Piața Unirii, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza și, deși încheierea acesteia nu s-a realizat ca până acum, cu Hora Unirii, ca măsură de precauție în contextul pandemic, inimile participanților au simțit la fel de intens solemnitatea și, totodată, bucuria evenimentului.

După acordarea onorului pentru col. Cornel-Traian Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată "Gen. Grigore Bălan", prefectul Mica Oprea, vicepreședintele Consiliului Județean, Camelia Tabără și primarul municipiului Bistrița -  Ioan Turc, a fost intonat Imnul Național.
Slujba religioasă a fost oficiată de pr. Prof. Nicolae Feier, pr. Vasile Beno, preotul Cristian Marțian de la Garnizoana Bistrița și pr. Florin Moldovan, alături de protopopul greco-catolic, pr. Ioan Frișan.

“Sărbătorim astăzi primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului național unitar român, Unirea Principatelor, acum 163 de ani.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înțelegerea pe care românii din Moldova și Țara Românească au arătat-o nevoii de modernizare. Viziunea reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ne-a lăsat moștenire un exemplu de unitate, de sacrificiu personal pentru atingerea unui țel național, acela de a-i aduce împreună pe români. Ocaua lui Cuza, intrată în legendă, este și astăzi simbol al egalității și al dreptății, amintind totodată de rolul pe care statul trebuie să și-l asume pentru a-i apăra pe cei slabi în fața abuzurilor.

Prin Mica Unire, românii și-au exprimat nevoia de unitate, dar și dorința de a progresa în plan administrativ, economic și social, deopotrivă. Dezideratul a rămas același pentru toate generațiile următoare, indiferent de natura provocărilor cu care s-au confruntat, și a generat transformări majore în societatea noastră. Prin tenacitate și unitate, românii au putut pregăti, apoi, Marea Unire, modernizând, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidând armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității.

Progresele noastre, obținute prin înțelegerea șansei istorice de a fi parte a unei lumi moderne, în care bunăstarea, pacea și valorile democratice sunt asumate și garantate, au nevoie și azi, ca și atunci, de recunoaștere și protejare.

Astăzi, ne menținem pe aceeași linie a unității tuturor românilor, dar și a progresului și bunăstării. Situația actuală necesită responsabilitate atât la nivelul celor care conduc țara, precum și la nivelul întregii noastre societăți. Provocările majore ale României sunt acum legate de depășirea crizei sanitare, de susținerea economiei prin investiții substanțiale, debirocratizarea instituțiilor publice și digitalizarea, prin gestionarea corectă, transparentă și eficientă a bugetului de stat și a fondurilor pe care țara noastră le-a primit sau urmează să le primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin programele de finanțare europene. Toate acestea implică reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de Guvernare și pe care, în calitate de prim-ministru, le susțin cu toată responsabilitatea.

Ultimii doi ani au reprezentat pentru noi toți un test de anduranță într-o luptă continuă cu un inamic nemilos: pandemia. La fel ca și în toate momentele de cumpănă ale istoriei naționale și această perioadă a scos în evidență unitatea românilor și puterea de a acționa pentru un viitor mai bun al societății noastre. Sănătatea, alături de rezolvarea crizei energetice rămân în prim-planul preocupărilor noastre, pentru că nu vrem ca situația actuală să mai pună în pericol viețile oamenilor, dezvoltarea socială și stabilitatea economică.

Ziua de astăzi, o zi cu profunde semnificații istorice pentru noi, românii, este un bun prilej pentru a ne pleca frunțile în amintirea sacrificiului înaintașilor noștri, dar și pentru a ne mobiliza, pentru a schimba lucrurile în bine și a transforma România într-o țară democratică și prosperă, în care statul să fie în slujba cetățeanului, iar legea să fie aplicată pentru toți, în mod egal.

Anul acesta, instituția Guvernului împlinește 160 de ani. Inițiator de legi, având un rol esențial în implementarea politicilor publice, Executivul consolidează parcursul României de stat puternic puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice. Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare și dezvoltare.

Dragi români,

Uniți am trecut prin cele mai dificile momente ale istoriei, am luptat în nenumărate războaie, am învins boli necruțătoare și am răsturnat sisteme totalitare. De fiecare dată, am făcut-o împreună și tot împreună vom reuși și acum! Unitatea, solidaritatea, grija și respectul față de semenii noștri sunt reperele care ne vor călăuzi în continuare. Să ne dăm mâinile și, cu speranță, să depășim toate problemele și să fim uniți pentru viitorul românilor și al României!

La mulți ani, România!”, a rostit prefectul Mica Oprea, dând citire mesajului  transmis de primul-ministru Nicolae Ciucă.

Primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, a menționat că ziua de 24 Ianuarie este, începând cu anul 1859, este scrisă cu majuscule în calendarul naționa. “Istoria natională este un lanț de evenimente care se evidențiază și care se determină. (…) În 1859, românii s-au arătat Europei ca fiind inteligenți și foarte buni cunoscători ai contextului geopolitic. Au înțeles că pot să facă Unirea gradual, pentru a nu-I stârni pe mai marii Europei. Românii s-au arătat ca fiind curajoși, pentru că niciunul dintre Imperiile vecine nu privea cu ochi buni Unirea Moldovei cu Țara Românească. Românii s-au arătat solidari, pentru că nu le-a fost ușor muntenilor să-l recunoască pe Alexandru Ioan Cuza  - unionistul moldovean – ca domnitor al Țării Românești. Să-i onorăm, să-i prețuim pe înaintașii noștri și să învățăm din lecțiile lor de istorie, pentru că și astăzi, poate mai mult decât atunci, avem nevoie de inteligență, de curaj și de solidaritate. Dumnezeu să binecuvânteze România și comunitatea bistrițeană“, a transmis primarul Ioan Turc.

După depunerea unei coroane de flori, muzica militară a interpretat Hora Unirii, însă participanții nu s-au mai prins în horă, păstrând distanța.  

La ceremonial au participat deputatul Diana Morar, senatorul Ovidiu Florean, subprefecții Ioan Zăgrean și Atilla Decsei, viceprimarii Bistriței – Sorin Hangan și Călin Stan, consilieri municipali, șefi ai instituțiilor din subordinea MAI, șefi de instituții deconcentrate, cadre militare în rezervă, dar și bistrițeni ce poartă tricolorul în suflet.