Cultură

Antologia, realizată de Claudiu Komartin şi Radu Vancu, a apărut recent la Editura Tracus Arte şi include cincizeci de poeţi (plus cei doi antologatori), după cum aflăm din cronica literară semnată de Cosmin Ciotloş în România literară nr. 18. Dintre aceştia, 40 au publicat anul trecut volume, ceilalţi zece fiind prezenţi cu grupaje în reviste. De o „uimitoare diversitate de poetici”, cartea are trei secţiuni. Prima e rezervată consacraţilor (cei mai numeroşi), printre care se află şi conjudeţeanul nostru NICOLAE AVRAM (cu majuscule, meritate din plin!).

Editura Herg Benet a editat volumulde proză Deania neagră, semnat de beclenarul Alexandru Petria. De-a lungul celor 155 de pagini, autorul care în 2010 a surprins cititorii cu un micro-roman îndrăzneț, dezinhibat dincolo de orice limite și inedit, Zilele mele cu Renata, revine cu această colecție de povestiri, ce pot fi citite atât independent cât și ca părți ale unui întreg savuros, divers și nemilos, care este Deania neagră, o localitate imaginară populată de figuri pe care n-ai nicio șansă să le uiți cu ușurință, odată ce te lași pătruns de atmosfera cărții.

Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” Chiuza a primit oaspeţi de seamă din oraşele Alba Iulia, Năsăud şi Cluj - Napoca. Directorul Daniela Rus, profesorii Ioan Bindea şi Florin Bindea precum şi elevi din clasele I-VIII s-au bucurat de prezenţa scriitoarei Veronica Oşorheianu, de loc din Leşu Ilvei. „Acolo, în gura de rai a Ilvelor, i-a rămas o parte a sufletului său, acolo unde, încălţată cu opinci, îmbrăcată cu rochia Măriuchii, cu şlaierul de mireasă din strecurătoarea de lapte, se metamorfoza devenind mireasa care-l întâlneşte pe Făt - Frumos.

Colegiul Naţional “Andrei Mureşanu” a organizat la Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc” un program artistic sub genericul “La întâlnire cu Europa de ieri şi de azi”. Pentru început, invitaţii de onoare, de la Instituto Comprensivo „Italo Calvino” din Alliste (Italia), cuprinşi într-un proiect european „Comenius” cu elevii bistriţeni, au urcat pe scenă, alături de elevii bistriţeni şi au intonat imnul Europei, al Italiei şi al României, după care elevul Isaac Cauni a interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu, în acompaniamentul la pian al profesorului Cristian Lepădatu.

Profesoara Margareta Moldovan surprinde plăcut iubitorii de artă prin editarea celui de-al cincilea album. „Tot pe drum, pe drum” este titlul sub care apare, la Editura Nova Didactica” o frumoasă călătorie în imagini, surprinsă în 10 ani, în cei peste 4500 km parcurşi de autoare.

Editura Exponto din Constanţa aduce, prin volumul de versuri „Însemnul divin” al poetei Emilia Dabu, bucuria întâlnirii cu gândurile-vers. Membră a Uniunii Scriitorilor, a Asociaţiei Scriitorilor de Limba Română din Canada, preşedintă a Clubului Artelor Solteris din Mangalia, Emilia Dabu a obţinut, de-a lungul timpului, numeroase premii la festivaluri de profil, amintind aici doar premiul Uniunii Scriitorilor din România în anul 2005.

Volumul de versuri Federeii, apărut la Casa de Editură Max Blecher, sub semnătura beclenarului Nicolae Avram, îşi urmează drumul lui în literatură. Criticul Daniel Cristea- Enache, în Suplimentul de Cultură al Ziarului de Iaşi, dedică o cronică amplă, sub genericul „Căminul cu orori”: „Aţi auzit de poetul bistriţean Nicolae Avram? Bănuiesc că nu; cel puţin, eu n-aveam idee de existenţa creatoare a acestui autor. Ne plângem că informaţia nu circulă dintr-o parte în alta a teritoriului cultural naţional.

Zilele trecute s-a înfiinţat Filiala Telciu a Societăţii Cultural Patriotice “Avram Iancu” din România. La manifestarea de la Căminul Cultural au participat iubitorii de tradiţie, obiceiuri şi datini de pe Valea Sălăuţei. Societatea culturală "Avram Iancu", cu sediul la Cluj-Napoca, are 36 de filiale în ţară şi câteva filiale în străinatate, precum cele din Canada, Elveţia, SUA şi din fosta Iugoslavie, iar prin activităţile organizate omagiază mari eroi naţionali, precum Avram Iancu şi martirii Horia, Cloşca şi Crişan, dar şi minunate tradiţii folclorice autohtone.

Dora Alina Romanescu s-a născut la Rebra, judeţul Bistriţa- Năsăud, şi trăieşte la Mangalia. Scrie romane cu o pasiune rar întâlnită în vremea prozei scurte, a eseului, a jurnalului, a poeziei. Compune pe spaţii balzaciene construcţii epice bine gândite, echilibrate, solide, cu încărcătură bogată, din care să nu se observe nicio fisură.

Fire optimistă, chiar dârză aş spune, în căutarea drumului şi a ajustării pasului său cu tendinţele societăţii contemporane, d-na Virginia Brănescu, îşi împarte prisosul de timp între virtuţile pensulei şi cele ale condeiului.