Cultură

„… roşu, galben şi albastru, culorile adoptate ca steag muntenesc din 1834 şi ca simbol al revoluţiei din 1848” (Apud, Andrei Potcoavă, Valenţele comunicării prin timbru, vol. III, Ed. Sitech Craiova, 2008, p.31)

S-a desfăşurat cea de a treia întâlnire literară a „Atelierelor critice”, organizată de Biblioteca Judeţeană Bistriţa – Năsăud şi Uniunea Artiştilor Plastici Bistriţa, care a avut loc în spaţiul generos, cu tablouri expuse pe simeze, de la Galeriile Arcade – 24 (Su Gălete).
Întâlnirea a fost deschisă de criticul de artă Oliv Mircea, directorul Bibliotecii Judeţene şi a fost moderată de scriitorul Ovidiu Pecican, profesor la Facultatea de Studii Europene din cadrul

Scriitorul Cornel Cotuţiu, fiu îndrăgit al oraşului de pe Someşul Mare, Beclean, după ce ne-a făcut să-l îndrăgim printr-o serie de proze, fie ele proze scurte sau roman, ne-a obişnuit în ultima vreme cu apariţii surpriză, precum această nouă apariţie a volumului ”La noi”, volumul II, despre care prietenul nostru comun, scriitorul şi jurnalistul Virgil Raţiu spune că: ”Pentru Cornel Cotuţiu, călătoriile, indiferent în ce loc din lume, sunt petrecute în perspectiva mărturisirii propriilor gânduri, a propriilor meditaţii, emiterii de opinii(de o anumită valoare) despre te miri ce sau pen

Scriitorul bistriţean Dumitru Popiţan este publicat în cel mai cunoscut săptămânal românesc din Canada „Faptu divers”. Cititorii stabiliţi departe de casă se pot bucura de spiritul românesc din poezia „Unu Decembrie”: „e ziua mare a Unirii/ În statul mare românesc/ Se văd azi semnele iubirii/ A celor ce aici trăiesc”. Tot în acest număr profesorul Popiţan este prezent şi cu un Medalion Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale: „ Eminescu steaua este/ Care-a răsărit de mult/ Ce rămasă-i în poveste/ Pe care acum o ascult”.

Editura „George Coşbuc” lansează monografia „Măluţ” scrisă de jurnalistul Traian Săsărman. Volumul propune o întâlnire cu un sat binecuvântat de Dumnezeu care musteşte de frumuseţe şi trăiri ancorate în lumea tradiţională. Traian Săsărman a contactat sute de persoane, a trimis peste o sută de scrisori la măluţenii plecaţi peste mări şi ţări, iar rodul muncii lui se vede într-o carte frumos conturată, oglindă a acestui sat aşezat pe malul cel limpede al Someşului. Monografia a văzut lumina tiparului cu sprijinul unui om născut pe aceste meleaguri, ing.

Revista de cultură şi spiritualitate românească „Tabor”, ajunsă la număr pe februarie, este dedicată marelui poet al Ardealului, Ioan Alexandru, la 70 de ani de la naştere. Primul material prezent este cel al regretatului mitropolit Bartolomeu Anania, „Iubirea este o dogmă”, predică rostită la prohodirea lui Ioan Alexandru, acolo unde şi-a găsit somnul veşnic, la Nicula, pe 23 septembrie 2000: „Ioan Alexandru nu pleacă, ci se întoarce”. Dacă Vasile Avram spune că „Ioan Alexandru s-a culcat sub un câmp de brânduşe”, Î.P.S.

Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa, deschide stagiunea teatrală pe anul 2011, cu piesa „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga, scenografia este semnată de Cristina Ciobanu, iar pe scenă vor urca: Florina Găzdaru, Adrian Găzdaru, Viorel Baltag, Firuţa Apetrei, Ion Goranda, Bogdan Matei, Ştefan Alexiu, Dumitru Rusu şi Valentin Branişte, actori ai Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacău.

Director,
Prof. dr. Dorel Cosma

Undeva, într-un colţ de rai, pe râul Ilva se năştea lingvistul Sever Pop, fiind al cincilea copil din cei doisprezece a lui Carol şi Rafila Pop, din Poiana Ilvei.
Se cuvine azi, 17 februarie 1961, să ne amintim de ultimele cuvinte rostite de lingvistul Sever Pop într-o clinică din Leuvain, Belgia: „Toată viaţa am muncit şi când mă gândesc că mor la 60 de ani, ba nu, la 59, aşa de repede”… respectându-i-se cuvintele testamentare: „Nici flori, nici coroane” şi a reprezentat modestia de o viaţă!

Noua grilă de primăvară a postului de televiziune Etno TV a fost lansată duminică într-un spectacol de patru ore transmis în direct de la Sala de Spectacole a Ministerului de Interne din Bucureşti.

In pleiada de personalităţi luminate ale istoriei naţionale, care rămân peste timp modele vii de acţiune , un loc aparte revine lui Spiru Haret. S-a născut la 15 februarie 1851 la Iaşi şi a devenit profesor, luându-şi doctoratul la Paris, unde a obţinut două licenţe, în fizică şi matematică.