Cultură

Editura Karuna ne invită la o întâlnire cu basmul. Colecţia Basmul românesc, debutează cu culegerea de basme coordonată de Tiberiu Irimia şi Doina Macarie. În prefaţă, drd. Mariana Irimia prezintă istoricul apariţiei acestei culegeri, proiect educativ al Asociaţiei Happy Smile, avizat de Ministerul Educaţiei. Culegerea are drept scop readucerea în activităţile cotidiene ale copiilor cititul, redescoperirea basmului putând fi făcută prin aplicaţii la şcoală, sau pur şi simplu prin citirea acestora, pentru a retrăi bucuria miturilor noastre.

Societatea de Concerte Bistriţa şi LUXELACALIS vă invită astăzi, la ora 17:30, la Centrul Multicultural Sinogoga Bistriţa la evenimentul “EUROPA ŞI NOI”.

La iniţiativa Bibliotecii Judeţene şi a Filialei Bistriţa a Uniunii Artiştilor Plastici, cu prezentarea volumului „Omul decor”, a poetului bistriţean Gelu Vlaşin, eveniment onorat cu o scrisoare trimisă de criticul literar Paul Cernat, profesor universitar la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universităţii din Bucureşti, “Atelierele criticii” au continuat miercuri 9 februarie 2011, cu prezentarea cărţii „În curtea cu pavajul gri” a lui Augustin Frăţilă şi omagierea autorului.

Ziua de 14 februarie, va fi marcată la Centrul Cultural Municipal Bistriţa, de la ora 17.00, printr-un spectacol muzical –coregrafic pentru tineret, care va găzdui câteva dintre cele mai cunoscute trupe de dans din oraş. Deschiderea spectacolului va fi făcută de către grupul de majorete SINCRON, în viziunea scenică a maestrului coregraf Cornelia Negrea. “De dragul tău” este genericul sub care va evolua Clubul FLORIS, antrenor Florica Buduşan, solişti Patricia Rău şi Emil Leonte.

Foaierul Centrului Cultural Municipal Bistriţa va găzdui, pe tot parcursul anului, expoziţii inedited pe care publicul bistriţean le poate vizita zilnic, intrarea fiind gratuită. După cum ne declară directorul instituţiei, prof. dr. Dorel Cosma, acum pe simezele galeriei este expoziţia de caricatură semnată de Cristinel Vecerdea – CRIV. Lunar vor fi expuse picture, lucrări de artă fotografică, dar şi caricaturi sau carte. De latura organizatorică se ocupă referanţii Ionela Pop şi maria Herinean.

La concursul literar, organizat la finele anului 2010, de Societatea Artistică Cédrus şi Revista Napút din Budapesta, au participat aproape 500 de persoane cu lucrări multiple şi ample.
Redacţia a decis asupra textelor selecţionate la sectiunile proză, studii, documentare şi poezii, pentru a fi publicate pe parcursul acestui an, în această revistă.

Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa Năsăud bucură sufletele iubitorilor de tradiţii prin lansarea ghidului secţiei "Etnografie-Artă populară". Lucrarea publicată în condiţii de excepţie la Editura "Napoca Star", este realizată de muzeografii Florica Pop şi Mihaela Bolog, şi coordonată de cercetătorul ştiintific principal Mircea Prahase. Fotografiile ce însoţesc baza de date, semnate de Dumitru Rotari, îmbogăţeşte frumuseţea ghidului. Secţia de etnografie cuprinde peste 5200 de piese de valoare deosebită datând din perioada 1740-1984.

Biblioteca Judeţene şi a Filiala Bistriţa a Uniunii Artişilor Plastici, organizează astăzi, de la ora 18.00, la Galeriiile “Arcade-24”, “Atelierele critice”. Prima ediţie va vorbi despre regretatul Augustin Frăţilă, scriitorul şi muzician complex. Sunt invitaţi soţia artistului-Rodica Frăţilă, Ioan Cristescu, de la Muzeul Literaturii Române, scriitorul Ioan Groşan, criticul George Ţâra, care este şi moderatorul evenimentului. Cu acest prilej va fi lansat volumul “În curtea cu pavajul gri”, Editura Muzeului Literaturii, ilustrat cu lucrările lui Mircia Dumitrescu.

Zilele trecute, mai precis pe 30 ianuarie 2011, ar fi trebuit să-l omagiem substanţial pe Caragiale. Din păcate, sufocaţi de grijile cotidiene ale unei crize economico-financiare, dar şi morale, fără de sfârşit , ce a cuprins societatea românească, ne-am cam uitat pe unul dintre clasicii literaturii noastre. Media, dar şi criticii i-au acordat prea puţin spaţiu în intervenţiile lor, deşi trăim astăzi într-o lume caragialiană, „curat murdară”- cum ar zice maestrul.

Cel care şi-a îngemănat vocaţia religioasă cu arta literară a trecut la cele veşnice. Trăirea lui mistică s-a răsfrânt asupra operei sale atât de variată ca gen literar, cum la puţini scriitori români se poate întâlni. S-a afirmat în literatură încă de pe băncile şcolii, făcându-şi debutul în anul 1936 la revista,, Vremea’’, apoi la revista,, Dacia Rediviva’’ al cărei redactor principal a fost. După doi ani a colaborat la revistele,, Gazeta literară’’, ,,Luceafărul’’, ,,Magazin istoric’’, ,, Ateneu’’ şi multe altele.