Cultură

Doctorul Adrian Onofreiu, de la Arhivele Naţionale BN, editează volumul „Districtul Năsăud (1861-1876), ce apare cu sprijinul Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene şi a Primăriei Năsăud, la Editura Argonaut din Cluj-Napoca. Cartea este cercetarea unei perioade în care se constituia, în această parte de ţară, un district propriu, format din 44 sate năsăudene, foste grănicereşti.

Doctorul Aurel Buşe, bistriţean de ani buni, nu şi-a uitat meleagurile natale şi oferă oamenilor de aici un volum integrat în colecţia „Identităţi” a Editurii Karuna: „Zestrea spirituală a satului Câmpani în secolul XX”, ce cuprinde date importante despre fiecare familie din această mică localitate transilvană, atestată documentar în anul 1540 în Domeniul Beiuşului. Cu sânge de bihorean, medicul reuşeşte să aducă frumuseţea spirituală din Munţii Apuseni, de pe valea Crişului Negru, traseul cărţii începând cu importante date istorice despre mica comunitate, cu 155 case şi 1000 locuitori.

Poetul bistriţean Gelu Vlaşin, stabilit de ani buni în Spania, îşi adună o parte din poemele din volumele „Tratat la psihiatrie”, „Poemul turn”, „Atac de panică” şi „Ultima suflare” în antologia „Omul decor”, care a apărut la Editura Brumar din Timişoara. O poezie a emoţiilor, a jocului de cuvinte, observându-se aşezarea în pagină, cu totul inedită, precum şi feeria versurilor.

Lunarul de cultură “Vatra Veche” aduce în numărul pe iulie un crâmpei de texte răcoritoare pentru setea de literatură. Foaiea ilustrată pentru familie având ca redactor-şef pe Nicolae Băciuţ, debutează cu un dialog cu Michel Bénard, de Gabriela Mocănaşu. La rubrica Asterisc, Mircea Moţ scrie despre veselul Alecsandri. În acelaşi registru sunt şi “Actualitatea lui Eminescu”, de conf.dr. Mioriţa Got, “Ochean întors. Grigore Vieru şi simbolul mesianic al mamei”, de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, “Alpha.

Problematica filigranului în filatelia românească este deosebit de complexă datorită faptului că o sumedenie de poşte străine au întreţinut oficii poştale în diverse zone, dar şi în diverse perioade, din România, utilizând timbrele emise în ţările lor de origine şi numai foarte rar timbrele autohtone. În acest fel, acele mărci poştale străine au devenit piese aparţinătoare patrimoniului filatelic românesc.

Am în faţă volumul XL (al patruzecilea), un volum masiv al unei lucrări unice în cultura românească. Unică prin anvergură, unică prin vastitatea cuprinderii, unică prin scop, prin perspectiva fascinantă de ansamblu pe care o oferă. Ai crede că o persoană extrem de generoasă ştie că mâine ar fi ultima zi a lumii şi vrea să închidă într-o capsulă, pentru veacurile viitoare un segment temporal căreia i-a fost contemporan, recte o jumătate de veac tulburat -1950-2000. Ce operă urieşească întreprinde acest român ieşean, dl.

Noua apariţie editorială,astfel intitulată,apărută la editura Karuna(Bistriţa,2010)vine să imbogăţească zestrea lui Aurel Borgovan în acest domeniu după volumele de versuri(sonet,pastel,fabulă,epigramă)"Tornada"(2007),"O lume de râs"(2008),"Punctul de zenit din zare"(2008),"Pasărea albă"(2009) şi "Zâmbeul epigramei"(2009),toate apărute la Bistriţa la editurile"G.Coşbuc"şi "Karuna".

Într-o ţinută grafică excelentă, datorată Editurii Karuna, cu coperta elegantă şi atrăgătoare, VREMEA SINTAGMELOR, cartea semnată de Menuţ Maximinian este un compediu de jurnalism cultural de cea mai bună calitate, care adună în pagini o seamnă de întâmpinări de carte, cronici literare succinte, pe care autorul le-a scris şi le-a publicat de-a lungul unui deceniu de gazetărie.

„Eu sunt aicea barbar: nu mă pricepe nimeni
Iar geţii râd ca proştii de graiul meu latin…
Şi besii şi sarmaţii dau zidului ocol.”
(Publius Ovidius Naso,”Ponticele”)

Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria şi Consiliul Local Târlişua, Căminul Cultural Târlişua, au dat mâna pentru organizarea primei ediţii a Festivalului „Bucătăria tradiţională agrieşeană”. Într-un cadrul rustic, la o gospodărie tradiţională de pe Valea lui Negrei, aparţinând familiei Senia, Firuca şi Aurel Rus, au fost gătite produse ecologice, care ne-au arătat priceperea ţărăncilor românce în tainele artei culinare şi ospitalitatea agrieşenilor.