Cultură

Când sufletul îţi ajunge la marginea lumii descoperă vibraţii puternice care mai apoi pot fi aşezate într-o tainică lucrare, spre bucuria ideilor stelare. Scriitorul George Baciu aduce, în volumul „Gânduri de la marginea lumii”, de la Editura Rottarymond&Rotarexim, o pleiadă de frumuseţi bine structurate. Un volum de proză şi versuri, de versuri în proză, de gânduri pribege care pornesc pe calea primei zile de după potop, în care dezordinea lumii încearcă să estompeze iluzia ispitelor: „M-am uitat în mine şi am simţit lutul”.

Regretatul scriitor Mircea Tudose ne aduce, de dincolo de zări, bucuria întâlnirii cu poezia, prin intermediul volumului „Povara unei mari iubiri”, o antologie în care sunt cuprinse versuri din volumele „Caut o stea”, „Confesiuni târzii”, „Rememorări”, „Fluturi de seară”. Avem de-a face cu o poezie a pământului şi cerului, a timpului trăitor prin legendele coborâte din izvorul sufletului. Poetul este „Un ochi imens/ Care pluteşte/ Spre răsăritul/ Veacurilor albe”.

Cartea Simonei Maria Pop, Vârstele devenirii s-a născut ca o consecinţă firească unor minuţioase cercetări făcute în arhivele CNSAS sau în arhiva personală a lui Marino, cu înlesnirea doamnei Lidia Bote, precum şi în Biblioteca universitară ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi ea, reprezintă o ,,[...] contribuţie la o mai bună înţelegere a vieţii şi operei lui Adrian Marino.

M-am bucurat să aflu zilele acestea în localitatea Izvrul Mureşului din judeţul Harghita va avea loc un eveniment deosebit şi unic în felul său care va reuni membri a comunităţilor româneşti din Moldva, Ucraina, Ungaria, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Albania şi Grecia.

„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” este genericul sub care Grigore Leşe şi invitaţii lui, vor cânta pe muzica lui Shaun Davey. Vor fi prezenţi 120 de artişti, cu ateliere de olărit, dans, muzică ţărănească, gătit tradiţional. Manifestările debutează astăzi cu o vizită la Cimitirul Vesel, urmând apoi o şezătoare.

Publicaţia Citadela de la Satu Mare, coordonată de scriitorul Aurel Pop, debutează în numărul de vară cu editorialul „Un joc neterminat”, semnat de Felicia Pop, în care se vorbeşte despre literatura de dincoace şi dincolo de Carpaţi. Ioan NISTOR scrie despre Suferinţă şi Eros în romanele lui Panait Istrate, iar Carol C. KOKA vorbeşte despre Gavrilă Movilă, un pretendent la tronul Moldovei pe meleaguri sătmărene. Viorel CÂMPEAN ne aminteşte că sunt 100 de ani de la trecerea la veşnicie a preotului-cărturar Radu Cuparu, iar Dr. Dan BRUDAŞCU prezintă Iubirile lui Ady Endre.

Peste oraşul florilor răsare curcubeul cuvintelor. Grădina edenului îşi deschide porţile. Sunteţi invitaţi să vă stâmpăraţi setea de frumos în apa vie a slovelor, unde “Rezonanţe acute” se aud din casa zeilor.
Poeta Virginia Brănescu aduce dragostea de Cer, Pământ şi Apă, de om şi Dumnezeu, de verdeaţa codrului bătrân, unde “mijeşte primăvara-n muguri”. Sub raza de soare versurile „se-nalţă către cer”, iar boarea argintie-n zare aduce privirii taina vieţii, iubirea!

Revistă Climate literare, ce are ca director fondator pe Ion Iancu Vale prezintă în numărul de vară o adevărată pleiadă de frumuseţe culturală. Din biblioteca revistei amintim volumul “Consteleţia luminii-Telciul literar şi artistic”, scris de bistriţeanul Dumitru Munteanu. Directorul Ion Iancu Vale vorbeşte în editorial despre lucrurile literare pe care le-a uitat fratele Constantin. Poemele lui Mircea Micu sunt precum răcoarea serilor pe munte. Theodor Codreanu adduce un avertisment legat de Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu, personalitate

Lecturând poemul Veronicăi Oşorheian, Fata pădurii, gândul mi-a fugit pe dată la poezia eminesciană de inspiraţie folclorică, întâlnindu-se, înainte de toate, de bună seamă, cu poemul Călin (file din poveste), creaţia artistică inspirată din basmul popular Călin Nebunul, construit pe bine-cunoscutul motiv al zburătorului, unul din cele patru mari mituri ale românilor (după George Călinescu), mit ce încearcă să explice naşterea sentimentului erotic în piepturile tinerelor fete, înflăcărându-le inimile şi stârnindu-le starea cutremurătoare de frământare şi nelinişte nemaiîntâlnite încă.

Titlul volumului „Ieudul fără ieşire” al scriitorului Ioan Es. Pop, apărut la Editura Charmides, ne duce cu gândul la trăinicia adâncă din Maramureşul istoric unde, de altfel, autorul îşi are rădăcinile. Obţinând, cu ani în urmă, premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România, acest volum, reeditat de curând, surprinde prin modul în care viaţa banală poate fi subiect de poem. Primul ciclu „Olteţului 15, camera 305”, ne duce cu gândul la căsuţa în care scriitorul îşi trăieşte o parte din viaţă: „Nenorocul pluteşte peste căminele de nefamilişti…/ Aici nu stau decât doar cei ca noi.