Cultură

În perioada 23-24 aprilie 2010, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti şi Asociaţia Română de Istorie a Presei organizează Congresul naţional de istorie a presei, a III-a ediţie, la Piteşti, cu tema “Presa locală şi regională, în context european”. Participă 68 de specialişti din România, Republica Moldova şi Germania, reprezentând 35 de instituţii, dintre care 21 de universităţi, trei institute ale Academiei Române, redacţii, biblioteci publice, muzee, secţii judeţene ale Arhivelor Naţionale, edituri.

Varujan Vosganian s-a încumetat să scrie o carte lizibilă. Relev de la bun început curajul său pentru că mulţi, prea mulţi au făcut din scriitura incifrată un aşa-zis argument al originalităţii, rătăcind pe drumuri înfundate, forţând porţi definitiv închise de corifei ai prozei. Ghici ce-a vrut să spună x sau y în romanul său? Doar criticii ambiţioşi se încăpăţânează să descifreze mult prea ascunsele înţelesuri ale unor cărţi calofile, dar lipsite de viaţă. Arta prozei, ca şi orice artă, trebuie să provoace emoţii.

Dicţionarul biobibliografic esenţial găzduieşte 1500 de prezentări de autori şi 1700 de imagini (fotografii personale şi de grup, case memoriale, semnături, planşe color, în condiţii grafice deosebite). Pe lângă scriitorii clasici, sunt cuprinşi un număr impresionant de autori ai zilelor noastre din filialele Uniunii Scriitorilor (şi nu numai). Mai figurează scriitori din Republica Moldova , Cernăuţi, Voivodina, Israel , diaspora românească.

Societatea Scriitorilor din Bistriţa - "Conexiuni", preşedintă Elena M. Cîmpan, îşi anunţă membrii că va edita o nouă antologie de texte literare. Prof. dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal "George Coşbuc", sub a cărui aripă se află societatea, declară că toţi membri sunt aşteptaţi să aducă la secretariat, pe CD, texte (poezii sau proză) în limita a 20 de pagini, format A4. Textele vor fi însoţite de un cv şi o fotografie, toate pe suport electronic, până la 30 aprilie.

Poetul Ioan Pintea a susţinut ieri împreună cu Paul Aretzu, Constantin Hrehor şi Florin Caragiu conferinţa cu tema "Singuri, în marea ta poveste". Manifestarea a avut loc în "Sala oglinzilor" de la Uniunea Scriitorilor din România şi a fost iniţiată de poetul Claudiu Komartin. Bistriţeanul Ioan Pintea a avut un discurs despre poezie şi credinţă, cu aplicare directă pe poeziile din volumul “Casa Teslarului”, apărut la Editura Cartea Românească.

Lunarul de cultură “Vatra veche”, adduce în numărul pe aprilie o rază de lumină în lumea din ce în ce mai pestriţă a literaturii. Redactorul-şef Nicolae Băciuţ a gândit un număr complex, ilustrat cu lucrări semnate de Suzana Fântânariu. La rubrica “Ochean întors”, Băciuţ descoperă un manuscris de Şt.O. Iosif. Vatra veche se află în dialog cu Aurel Cioran, prin intermediul lui Valentin Marica, iar Cleopatra Lorinţiu continuă serialul “Dulcea harababură”. Un alt dialog cu Anatol Vidraşcu este semnat de Rogac

Monumentala lucrare a muzicianului şi pedagogului Octavian Lazăr Cosma, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – OPERA ROMÂNĂ DIN CLUJ, vol. I, perioada 1919 – 1959, apărută la Editura Charmides, Bistriţa, manageriată de profesorul Gavril Ţărmure, a fost lansată la Opera clujeană, în cadrul unui eveniment special, ocazionat de reluarea spectacolului cu opera FORŢA DESTINULUI de Verdi.

În luna aprilie la Centrul Cultural Municipal se vor desfăşura o serie de manifestări cultural artistice, menite să bucure sufletul iubitorilor de artă. Marilana şi Gheorghe Toxin, ne invită astăzi la lansarea cărţii „ Undeva…un capăt de lume”, eseuri estivale semnate de scriitoarea Marilena Toxin, apărute la Editura ASACHI din Piatra-Neamţ. Oraşul Sulina plin de frumuseţi şi de oameni aparte, de la români, la greci, turci, ucraineni sau ruşi, surprinde plăcut prin textul Marilenei Toxin, dar şi prin imaginile semnate de profesorul Gheorghe Toxin.

După o activitate de câţiva ani buni ca dansator la ansamblurile “Doina Bistriţei” şi “Codrişorul”, în urmă cu 10 ani Ionel Dejan a debutat ca solist la Ansamblul Cercului Militar Bistriţa. A colaborat apoi cu “Balada”, actualmente fiind solist al Ansamblului “Codrişorul”. Zona pe care o reprezintă este cea a Someşului Superior, părinţii fiind din Măgura Ilvei. Cântecul său şi portul năsăudean, cu vestita pană de păun, au ajuns în ţări precum Germania, Croaţia sau Turcia. După un deceniu de la lansare Ionel Dejan prezintă pentru spectatori primul său album.

Muzeul Naţional al Literaturii Române prezintă joi 29aprilie, la ora 13,30 în

Abonează-te la Cultură