Cultură

Se apropie sfârşitul unui an plin de frământare, faţă de care oamenii de rând nu rămân indiferenţi, soarta lor fiind în joc şi în viitor.
Se derulează festivaluri, se fac evaluări, se dau premii celor care s-au distins în activitatea din diferite domenii, drept răsplată pentru faptele lor meritorii.
În prag de Anul Nou se cuvine să ne amintim de cei care în trecerea lumească pe meleagurile noastre ne-au lăsat realizări valoroase pe care nu le-ar fi putut obţine oricine.
Azi, la ordinea zilei, amintiri cu domnul Misiuga.

Roiuri de stele se văd pe poteci,
În alb se îmbracă nuiaua,
Văzduhul e plin de fluturii reci,
Hlamidă argintie e neaua.

De aprigul ger se-ascund murmurând
Lacrimi de grâu germinânde,
Funebrele ciori vin colindând,
Cu ghearele scurmă flămânde.

*

Se-aştern încet şi visele-n troiene,
Miresmele tomnatice m-ating
Când uşa de la beci o-mping alene,
În urma mea, îngheţul să-l înving.

*

Numărul pe decembrie al Revistei de Cultură Asachi de la Piatra Neamţ, având ca director general pe ec. Aurica Ropcican, debutează cu un material enciclopedic despre partenon, semnat de Ovidiu Drîmba. Ioan Mancaş pândeşte la poarta istoriei, iar Gheorghe Ciobanu scrie despre creaţia maestrului Răileanu.Interesant este materialul „Muzica literară veche şi sora ei vitregă, maneaua”, semnat de Constantin Cucu. Luiza Negură are o abordare psihanalitică a operei lui Marin Sorescu, iar Valentin Andrei ne spune cum este să petreci două zile în Maramureş.

Numărul dublu 33-34 al revistei pentru solidaritatea românilor de pretutindeni- „Familia română”, editat de Biblioteca judeţeană „Petre Dulfu” şi Asociaţia Culturală „Familia Română”, având ca director fondator pe dr. Constantin Mălinaş şi redactor şef pe dr. Teodor Ardelean, găzduieşte o serie de articole menite să trezească spiritul patriotic din noi, să ne reamintească identitatea. Numărul descrie frumuseţea bisericilor din lemn din Maramureş, renumite în ţară, prin textele semnate de PS Iustin Hodea Sigheteanul, Ana Grigor, Florin Pop, Adrian Pop, Nuţu Laurenţiu Pop, pr.

Confesiunea, una dintre cele mai adevărate trăiri, care presupune adevărul, este rodul direct al interacţiunii dintre emiţător şi receptor. În volumul „Cu inima în palmă”, apărut la Editura Contrafort din Craiova, este firul emoţiilor şi ideilor ce se leagă între scriitorul Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, şi literatură, prin intermediul celor care dialoghează cu ilustrul personaj. Dialogul cu Al. Florin Ţene este o adevărată binecuvântare, un recurs la istoria literară, o pledoarie pentru frumos.

Numărul de iarnă al revistei de interferenţe culturale româno-japoneze „Haiku”, fondată de Florin Vasiliu, găzduieşte poeme haiku, tanka şi haibun, traduceri de poeme străine, poeme într-un vers, prezentări de cărţi, semne editoriale. Eleganta publicaţie inserează şi haiku-uri semnate de bistriţeanca Victoria Fătu Nalaţiu, cunoscută pentru acest tip de poeme în mediul japonez, fiind deja tradusă în străinătate şi participând la o serie de simpozioane internaţionale pe această temă. Poeziile sunt traduse în engleză de profesoara Liliana Mocodean.

Cu binecuvântarea PS Iustin Hodea Sigheteanul, arhiereu vicar al Maramureşului şi Sătmarului, a apărut la Editura Mănănăstirii Rohia amplul studiu „Monahismul Ortodox din Maramureş şi transilvania Septională până la începutul secolului al XIX-lea”. Cartea document este semnată de protosinghelul Macarie Motogna , născut la noi, în Breaza, intrat în mănăstire de 20 de ani, statornic şi fidel Mănăstirii Rohia. Cercetarea inteprinsă în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române găzduieşte mult adevăr istoric despre lăcaşurile româneşti.

Cu subtitlul: ”Mărturii despre lagărele morţii”, acest volum de confesiuni al românului-evreu Matei Gall rememorează universul concentraţionar al lagărelor morţii, din Transnistria cu deosebire. Mărturisesc a fi avut de mult tmp curiozitatea de a afla informaţii pertinente despre asasinatele (holocaust după mulţi) care au avut loc în Transnistria.

În preajma marilor sărbători de iarnă, oraşul şi-a îmbrăcat haina de sărbătoare. Praznicul Naşterii Domnului şi apropierea Anului Nou a scos la iveală roadele anului în artă: festivaluri de teatru, orgă de lumini pe străzi, expoziţii de pictură şi multă, multă veselie!
„Turnul saşilor” şi-a recăpătat turnuleţele, îmbrăcate într-un trai arămiu strălucitor. Pe pietonal, trenuleţul lui Moş Crăciun plimbă copiii într-un alai de glasuri argintii.
Criză?

Pe o geană a dealurilor din Nuşeni, când soarele, hoinarul, intra în noapte, iar luna surata îşi arăta splendoarea, printre frunzele de un verde înfiorător de crud ale copacilor giganţi, a căror sevă se adăpa cu dragostea din izvorul viu, neîntinat, acorduri de harpe îngereşti aduceau poezia în sufletul băiatului cu părul precum pana corbului. Anii au trecut şi profeţia ursitoarelor a fost din ce în ce mai pregnantă în mintea celui scăldat cu busuiocul dătător de slovă nemuritoare.