Cultură

Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria Leşu, Centrul Cultural pentru UNESCO Nicolae Bălcescu vă invită la tradiţionala manifestare Rapsodia Trişcaşilor, ce va debuta sâmbătă, la ora 17.00, cu vernisajul expoziţiei taberei de pictură „Rapsodia toamnei”.

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi Primăria Milaş organizează duminică, de la ora 12.30, pe scena de pe Dealul Mănăstirii Festivalul „Jocuri bătrâneşti pe Câmpie”. Manifestarea prilejuieşte întâlnirea cu Corala Osana a Protopopiatului Ortodox Bistriţa şi cu Ansamblurile Folclorice Pană de Păun-Telciu, Flori Bărgăuane-Josenii Bârgăului, Ilo Romano-Lechinţa, Bârgăul-Prundu Bârgăului, Botoşana-Suceava. Sunt prezenţi şi profesioniştii din Ansamblurile Dor Românesc din Bistriţa şi Maramureşul din Baia Mare.

Ansamblul Folcloric "Balada" s-a întors din turneul internaţional în care a reprezentat timp de o săptâmână Bistriţa la Karditsa, Tesalia, Grecia, la a 15-a ediţie a Festivalului Folcloric pentru Tineret. Românii au evoluat alături de artişti din Grecia, Cehia, Italia, Slovacia şi Turcia, invitaţia venind de la doamna Meny Papanicolau, cetăţean de onoare a municipiului Bistriţa, cu care Asociaţia Balada are o relaţie culturală ce se întinde pe parcursul a aproape 20 de ani.

La Miceştii de Câmpie s-a derulat prima ediţie a Serbărilor Culturale. Sărbătoarea a debutat cu ceremonialul religios săvârşit de preoţii Ştefan Tonţean-paroh şi Ioan Bendean din Sângeorz-Băi. A urmat tăierea panglicii la Casa "Ethnos" , apărută la ideea lui Dorin Dobra, director UBB Extensia Bistriţa, care a apelat la dr. Alexandru Uiuiu şi scriitorul Horaţiu Baciu, cei care şi-au adus contribuţia alături de un grup de studenţi.

Prima ediţie a Zilelor Spermezeului au debutat cu o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, în care s-au aprobat nu puţin de 15 titluri de cetăţean de onoare, pentru partenerii din Zemst, Belgia, în frunte cu primarul Bart Coopman.

Formaţiile Asociaţiei Bistriţa Medievală au fost prezente la festivalul medieval Cetăţi transilvane, de la Sibiu. Manifestările au inclus nu mai puţin de 88 de spectacole, programate în mai multe puncte din Centrul istoric al Sibiului. „Andreas şi Catharina Amend, păpuşile medievale uriaşe ale Bistriţei au atras toate privirile spectatorilor, fiind solicitate de fiecare dată când şi-au făcut apariţia, pentru fotografii.

Astăzi, la ora 11.00 se dă startul primei ediţii a Zlilelor Spermezeului, prin primirea delegaţiei din Zemst, Belgia, condusă de primarul Bart Coopman, de către primarul Sorin Hognogi şi vicepremarul Alexandru Deneş. Urmează o şedinţă a Consiliului Local, iar după-masa concursuri sportive prima zi încheindu-se cu recitalul de muzică uşoară al formaţiei Union, cu începere de la ora 22.00 pe scena din centrul localităţii.

La 40 de ani de activitate, corala bistriţeană "Andrei Mureşanu", la bagheta căreia se află profesorul iconom Cornel Pop, va fi subiectul unei cărţi care va apărea sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud. Instituţia, îşi propune la iniţiativa directorulul Nicolaie Gălăţean şi a scriitorului Ioan Pintea să promoveze, prin scris, activitatea celor mai importante personalităţi ale judeţului, cum este şi profesorul Cornel Pop.

Lavinia Şandru, preşedintele Partidului Iniţiativa Naţională, joacă rolul principal în piesa "Mincinoasa", care va avea premiera în toamnă, la Teatrul Metropolis din Capitală. Cu această piesă, Lavinia Şandru se întoarce la o pasiune mai veche - între anii 1993 şi 1997, ea a urmat cursurile Academiei de Artă Teatrală din Târgu Mureş. "Mincinoasa" este o comedie de Jean Jacques Bricaire, care la Teatrul Metropolis va fi pusă în scenă în regia Rodicăi Băiţan, iar scenografia este semnată de Ioana Popescu.

Născute la Răzoare, comuna Miheşu de Câmpie, actualmente fiind dăscăliţe în Luduş, surorile Guţă, au trăit o viaţă+ cu sufletul încărcat de cântec, încă din loeagăn, când le doinea mama lor. Debutează cu primele înregistrări, la Bucureşti în anul 1973. Felicia Şoş şi Valeria Nistor aduc cântecul popular autentic, comoară de netăgăduit a poporului român. Pentru ele satul este ceva sfânt, “acolo ne-am născut, acolo am crescut, am copilărit împreună cu fraţii mei, ne-am jucat, am alergat prin iarbă, am cules flori, mergeam la izvor după apă”.