Cultură

Referentul Ilona Szilagyi, de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, a reprezentat Asociaţia Artiştilor Populari Maghiari din România la Sărbătoarea Meseriilor Tradiţionale, ce a avut loc la Budapesta, cu participarea meşteşugarilor din mai multe ţări europene. Ilona a dus meşteşugul în papură de la Tonciu, creând în spaţiul expoziţional şi un mic atelier, spre bucuria vizitatorilor. Anul acesta expoziţia a fost dedicată artei împletirii fibrelor vegetale, sub genericul: "Vindem tot pe-o papură".

Grupul folcloric Glanetaşul al Căminului Cultural Agrieş a participat la Festivalul cântecului şi jocului popular codrenesc, ce s-a desfăşurat în peisajul pădurii Oteloaia din Homoroade, Satu Mare. Pe scena de lângă lacul pădurii au evoluat Ansamblul Cununiţa din Satu Mare, Dănţăuşii din Soconzel, Ansamblul Meseşul din Zalău, Dănţăuşii din Borod, Ansamblul Ceatăra din carei, Dănţăuşii din Homorod, grupul de ţâpuritoare din Tarsolt, alături de artiştii Nicolaie Mureşan, Leontina Dorca, Carmen Sas, Lavinia Goste, Ana Maria Ardelean, Lucia Pop Borlean.

Ministerul Culturii a primit 0,19% din Produsul Intern Brut, iar la rectificare a pierdut deja o parte din bani. Aflat în vizită în judeţul nostru, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, a făcut din patrimoniu, prioritatea mandatului său, dar cât de mult se poate face pentru patrimoniu în acest moment, depinde totul de bugetul alocat.

Comuna Spermezeu se pregăteşte de sărbătoare. Sâmbătă, la ora 11.00 se dă startul primei ediţii a Zlilelor Comunei, prin primirea delegaţiei din Zemst, Belgia, condusă de primarul Bart Coopman, de către primarul Sorin Hognogi şi vicepremarul Alexandru Deneş. Urmează o şedinţă a Consiliului Local, iar după-masa concursuri sportive prima zi încheindu-se cu recitalul de muzică uşoară al formaţiei Union, cu începere de la ora 22.00 pe scena din centrul localităţii.

Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa este impli8ată într-o serie de proiecte menite să promoveze cultura din judeţ. Duminică ne-am întâlnit cu directorul Alexandru Câţcăuan, care este originar din satul Şendroia, la Agrieş, unde a fost unul dintre pionii acţiunii de promovare a cântecului şi jocului popular. Artiştii de la Codrişorul au organizat la Agrieş au regal al cântecului şi dansului.

Ultimii opincari. Aşa i-am numit cu ceva timp în urmă pe Dumitru şi Floarea Cosma din Runcu Salvei, singurii meşteri populari care confecţioneau opinci. Ageri la vorbă, dar şi la muncă, ţăranii noştri care aveau 71 de ani, munceau la opinci de când se ştiu. Meseria a fost păstrată din moş-strămoşi, mai mult, badea Dumitru fiind angajat în trecut, cu acte în regulă, la Cooperativa Meşteşugărească Zagra şi, mai apoi la Salva, de unde a reuşit să se şi pensioneze.

Timp de două zile, în 22 şi 23 august 2009, locuitorii satului Chiraleş, comuna Lechinţa, şi nu numai, au participat la manifestările sărbătoreşti prilejuite de cea de-a patra ediţie a „Zilelor Chiraleşului”.

,,Vremea nu se mai întoarce.
Anii adunaţi apasă,
Numai gândul tău mai toarce
Fir subţire de mătasă!”
( Emil Sângeorzan)

Joc din bătrâni la Agrieş

Părintele Timoftei Găurean vă invită duminică, de la ora 14.00, la Căminul Cultural Agrieş la Festivalul Jocului şi Portului Popular Tradiţional “Sub Dealul Secăturii”. Manifestarea îşi propune să revigoreze obiceiurile populare de pe Valea Ţibleşului, aducând în atenţia generaţiilor actuale jocul şi portul popular. Vor cânta Alexandru Pugna, Lenuţa Purja şi Ansamblul “Codrişorul”.

Cetatea Ciceului, redescoperită

Marcel Lupşe are peste 20 de expoziţii personale, incepând din 1979, in ţări precum Bulgaria, Germania, Italia, Franţa sau Belgia, iar lucrările sale pot fi regăsite in muzee şi colecţii particulare din Danemarca, Israel, Japonia, Luxembourg, Olanda, Polonia, Suedia, Turcia sau Canada. "Buchete şi ierburi de leac" este tema expoziţiie vernisată la galeriile Arcade, care poate fi vizionată de bistriţeni până pe 3 septembrie. Nu poţi uita vizita din atelierul maestrului, combinaţiile de culori, mirosul florilor nemuritoare, siguranţa artei nepieritoare.