Cultură

Numărul pe ianuarie al revistei de cultură, literatură şi artă “Cetatea Culturală”, editată la Cluj Napoca de un colectiv condus de scriitorul Dan Brudaşcu, ne propune întâlnirea cu literatura şi arta într-o simbioză perfectă, în care fiecare autor este bine evidenţiat. Poezia este semnată de Dorin Popa, Nicolae Băciuţ, George Alexandru Serediuc, Maria Patricia Birtocean, Eugenia Bădilă Karp, Petru Covaci, George Filip. Constantin Cubleşan scrie despre filosofia culturii dezvăluită de eminescologul Geta Deleanu.

Filiala “Andrei Mureşanu” a Bibliotecii Judeţene le-a oferit scriitorilor un cadru adecvat pentru a dezbate în simpozion opera lui Mihai Eminescu. După cuvântul de introducere în atmosfera literară a directorului instituţiei, Olimpia Pop, prof.univ.Ştefan Damian de la Universitatea Babeş-Bolyai a susţinut o conferinţă despre “Posteritatea lui Eminescu” cu date ample despre activitatea acestuia susţinută în străinătate, făcând o paralelă între jurnalistul Eminescu şi scriitorul cu putere mare de percepere a concepţiilor vremurilor sale.

Parohia Ortodoxă Română “Sfinţii Constantin şi Elena” din Edmonton – Canada publică bilunar publicaţia “Cuvântul adevărului”, care abundă în texte care prezintă sacrul şi litera. Numărul de sărbătoare debutează cu Pastorala “La praznicul Naşterii Domnului” a arhiepiscopului Nicolae al Arhiepiscopiei Ortodoxe din cele două Americi, continuând cu o predică a preotului Ioan Ioniţă. Textele continuă cu un amplu medalion dedicat lui Alexandru Vlahuţă la 50 de ani de la naştere, sub semnătura lui Mihai Gheorghe, iar Daniel Dragomirescu descrie un mare român – George Emil Palade.

Numărul 26 al revistei “Mişcarea Literară” îi dedică un amplu spaţiu scriitorului Romulus Guga, care tronează şi pe coperta publicaţiei, prin textele semnate de Cornel Moraru, Elena M. Cîmpan, Doina Modola, Mircea Iorgulescu, Mariana Cristescu, Lazăr Lădariu, Olimpiu Nuşfelean, Nicolae Băciuţ. Virgil Raţiu prezintă cărţi semnate de Nicolae Breban, Veronica Ştir, Nelly Sachs, Tom Hodgkinson, Constantin Cubleşan, descrie opera lui Cornel Ungureanu, iar Daniela Fulga vorbeşte într-un eseu despre “Moartea ca margine de dreapta”.

La 40 de ani de la înfiinţarea Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa s-a gândit de către directorul instituţiei, Alexandru Câţcăuan, un program amplu care să oglindească toate genurile culturale. După manifestările dedicate lui Eminescu, la Cenaclul “George Coşbuc” şedinţele vor continua cu o serie de dezbateri literare gândite de preşedintele Ion Moise.

Forumul asociaţiilor medievale din Bistriţa îi invită pe cei dornici să cunoască istoria oraşului în care locuiesc, la seria de conferinţe “Bistriţa – istorie, artă şi cultură”. Prima întâlnire se va desfăşura astăzi, începând cu ora 17, în sala de conferinţe a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, din str. Gen. Grigore Bălan nr. 19 şi va avea tema “Bistriţa înainte de Bistriţa, sau spaţiul bistriţean înainte de colonizarea saşilor”. Ea va fi susţinută de Corneliu Gaiu, cercetător în cadrul secţiei Istorie, a Complexului Muzeal Judeţean.

Şedinţa Cenaclului literar “Vasile Sav”,din cadrul Centrului de zi pentru vârstnici nr.2,(coordonator Maria Bobină), din Cluj Napoca, s-a deschis cu concertul Grupului Vocal Speranţa, condus de prof. Modest Vişoiu, ce a interpretat cântece pe versuri de Eminescu. Col.(r) Nicolae Grosu a înmânat Diplome de cea mai aleasă cinstire, din partea Fundaţiei Protecţiei Sociale Generale din România-Filiala Judeţeană Cluj, Centrului de Zi pentru Vârstnici nr2, Grupului Vocal Speranţa, Ligii Scriitorilor din România şi a colonelului Iulian Patca, preşedintele Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor.

Miercuri seara, Cercul de Teatru al Palatului Copiilor din Bistriţa a prezentat la Casa de Cultură a Sindicatelor, spectacolul de teatru “Ultimul Godot” de Matei Vişniec. Piesa beneficiază de toate experimentele teatrului modern, de ideea de teatru în teatru, care presupune o intertextualitate semnificativă, autorul dramatic întâlnindu-se şi discutând chiar cu personajul său. Prăbuşirea lumii devenită absurdă este urmată în spaţiul fictiv şi de substitutul ei mimetic, teatrul în care ea se proiectează.

Reuniunea CENACULUM de mâine, de la ora 17,00, va avea ca invitat pe poetul Viorel MUREŞAN. El va lectura din poemele lui în sala Baudelaire a Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Beclean. Este prima şedinţă din acest an a grupării beclenare.

Coregrafii din judeţul Bistriţa-Năsăud s-au întâlnit, ieri, la Centrul Judeţean pentru Cultură cu maestrul coregraf Puiu Vasilescu, artist emerit, preşedinte al Academiei de Dansuri Populare şi Ion Marin Barbu, şeful secţiei Coregrafie la Centrul Naţional al Creaţiei Tradiţionale. Şedinţa a debutat printr-o alocuţiune susţinută de directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, Nicolae Gălăţean, care a vorbit despre coregrafie – act al conceperii şi perceperii paşilor pentru un dans şi despre coregrafi ca oameni care creează dansurile, montate cu ajutorul unui sistem de simboluri.