Cultură

Nelipsită din viaţa satului şi răspândită aproape în toate regiunile ţării, hora a primit de-a lungul timpului semnificaţii multiple. Cei care fac primele menţiuni despre existenţa acestui dans popular a fost Dimitrie Cantemir în opera sa intitulată “Descrierea Moldovei”.
În tradiţia populară “ieşitul la horă” însemna trecerea în rândul fetelor şi flăcăilor a celor care împlineau vârsta cuvenită. De numele acestui dans se leagă şi expresia “dacă ai intrat în horă, trebuie să joci”, ceea ce înseamnă că un lucru început trebuie dus până la capăt.

Nu-s frunză-n vântul crizei mondiale
(Pamflet)
Nu-s frunză-n vântul crizei mondiale
Eu cresc pădure-n calea disperării
Dar a sosit şi vremea confruntării
Să-nlăturăm necazul, care ne stă în cale
Vântul de criză suflă în rafale
Mai marii lumii-s adunaţi la sfadă
Cum să salveze lumea din tornadă
Iscată-n iadul crizei mondiale.
S-a prea golit a lumii vistierie
Rezervele-s aproape terminate
Hidrocarburile, mult „evaporate”
E vânt năprasnic şi-n economie
Se cer măsuri în stare de urgenţă

Doctor în silvicultură, om al naturii, specialist de necontestat în acest domeniu, Grigore Avram este pasionat şi de lirică. Este autorul volumelor de versuri “Lacrima nopţii”, Sub cerul gol”şi “Rugi”, dar şi a trei lucrări de specialitate, care vorbesc despre viaţa pădurilor, printre care “Dicţionar pentru silvicultori”. Avram ne propune o lume în care arborii stau la taifas cu oamenii , descătuşând în rime libertatea omului care încearcă să-şi găsească Calea Lactee.

Cercul de Teatru al Palatului Copiilor din Bistriţa organizează miercuri, 28 ianuarie, de la ora 17, la Casa de Cultură a Sindicatelor, spectacolul de teatru “Ultimul Godot” de Matei Vişniec. Piesa beneficiază de toate experimentele teatrului modern, de ideea de teatru în teatru, care presupune o intertextualitate semnificativă, autorul dramatic întâlnindu-se şi discutând chiar cu personajul său. Prăbuşirea lumii devenită absurdă este urmată în spaţiul fictiv şi de substitutul ei mimetic, teatrul în care ea se proiectează.

I
Biografia mea nici nu se poate numi biografie.
M-am născut om în cuşca lupilor roşii, securişti.
O să spuneţi că sunt un latin adevărat ca şi
Romulus şi Remus…
Dar niciunde nu ni se spune ce culoare avea blana
Lupoaicei ce i-a alăptat
Spre a înălţa Roma lumii!
Acum după 40 de ani de cuşcă roşie
Naiv, mai cred că lupii, fraţi de-ai mei,
Le caut circumstanţe atenuante,
Ar fi putut fi vopsiţi fără voia lor
Cu sângele nevinovat al oamenilor
Palidă sentinţă,
Palidă consolare!

Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud a organizat, sub semnul lui Mihai Eminescu, o amplă gală, în cadrul căreia au fost premiaţi trei dintre membrii activi ai breslei scriitorilor. În deschiderea manifestării, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, prof. Nicolae Gălăţean, a prezentat cadrul prielnic în care sunt sărbătoriţi scriitorii, în prezenţa spiritului poetului nepereche.

Centrul Cultural Municipal l-a sărbătorit pe poetul nepereche, Mihai Eminescu, într-o amplă gală, în decorul liric oferit de sala de coregrafie. În cuvântul de deschidere, directorul instituţiei, prof. dr. Dorel Cosma, a transmis mesajul de început de an din partea referenţilor Centrului pentru membrii Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, îndemnându-ne în acelaşi timp să fim mai buni, mai înţelegători, să ne apropiem unii de alţii. Preşedintele SSB, Elena M.

Joi , timp de 30 de minute, la Radio 7 Ponte din Barcelona, scriitoarea Melania Cuc a fost oaspete în casele spaniolilor. În cadrul emsiunii de cultură a fost prezentată fişa de scriitor, una amplă şi din care nu au lipsit a fi menţionate cele 10 volume pe care le-a publicat până astăzi. A fost reliefată şi activitatea sa de promotor al românismului , prin artă şi cultură, Melania fiind şi redactor la revista Agero din Stuttgart.

În organizarea Casei Corpului Didactic a judeţului Bistriţa-Năsăud a avut loc sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice Formarea gustului pentru frumos prin valorificarea patrimoniului etnocultura. Activitatea s-a derulat în două locaţii Casa Corpului Didactic din Bistriţa şi Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” din Beclean.

Centrul Judeţean pentru Cultură “George Coşbuc” a organizat, cu ocazia bilanţului pe 2008, o amplă expoziţie care a cuprins afişe cu cele mai importante acţiuni culturale organizate de instituţie. Vizitând expoziţia de sub arcada Centrului, ne dăm seama că referenţii de la compartimentul au gândit şi realizuat cele mai frumoase proiecte grafice. Din cele peste 500 de acţiuni, realizate de instituţia judeţeană anul trecut, au fost selectate cele mai importante proiecte. Dacă treceţi pe str.