Cultură

Invitat în această dimineaţa la „Cafeneaua de acasă” al Teatrului Naţional Craiova, regizorul Radu Afrim, originar din judeţul nostru, fiind Cetăţean de Onoare al oraşului Beclena, a fost întrebat de actorul Marius Manole dacă ar dori să fie director de teatru şi dacă da, unde.
„Mi-am pus în gând să fac un teatru la Bistriţa pentru că nu are niciun teatru. Încă nu am vorbit cu nimeni din autorităţile locale, dar o spun şi acum pentru a mai auzi unii oameni”, declară Radu Afrim.

 
Năsăudul și chiar întregul ținut Năsăudean, încă din cele mai vechi timpuri a beneficiat de o bogată zestre arhitecturală prin construirea de clădiri și amenajarea altor obiective și locuri, care astăzi reprezintă repere de loc, de timp și de istorie.

Odă; în metru antic

În emisiunea "Repere Culturale", azi, de la ora 16.05, pe Radio Somes, Menuţ Maximinian vă propune tema „Terapia sufletului în vreme de restrişte”. Invitaţi prin telefon: Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană- Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Părintele stareţ Chiril Zăgrean- Mânăstirea "Sf. Ap. Petru şi Pavel", Inspector de religie pr. dr. Adrian Cherhaț -Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, Pr. Raul Pap, Coordonator Departamentul Misionar din cadrul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, paroh în Ciceu-Poieni .

Structura prozelor scrise de Andrea H. Hedeș e aceea a unei piese de teatru, din acte, iar actele din scene, care se întind pe desfășurfătorul lor sub bagheta repetiției temei, aproape ca într-o simfonie, uneori chiar ca în muzica barocului clasic. O temă anume e repetată la nesfârșit. Muzicalitatea textelor și reluarea partiturilor sunt redate cu intonații și nuanțe fine rezonând lexem de lexem în sonatine pentru piane și harfe, care imaginează îngeri, vise, locuri, drumuri și lumini, conferindu-le o anume originalitate, creând o ispititoare atmosferă de basm dramatic.

În ansamblul decorativ al interiorului tradițional piesele textile au avut o importață deosebită. Ceea ce caracterizează aceste țesături este complexitatea decorului, care întotdeauna este alcătuit din elemente ornamentale compuse, care cuprind pe lângă motivele principale și altele secundare.
Un obiect deosebit de frumos, care atrage atenția este o acoperitoare de pat săsească din zona Bistriței. De formă dreptunghiulară, confecționată din pânză de bumbac, țesută în 2 ițe, piesa datează din anul 1937.

Între portretele remarcabile realizate de Gavril Istrate marilor personalități din domeniul filologiei, culturii și al literaturii române se numără şi cel al fostului decan al Facultăţii de Filologie din Chişinău, Ion Osadenco. Într-un articol întitulat Eu am iubit Basarabia din copilărie, Gavril Istrate, spune că l-a cunoscut la Chişinău, când s-au împrietenit şi, de atunci amândoi s-au vizitat reciproc, au întreţinut o bogată corespondenţă.

Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, prin Serviciul Conservarea, Cercetarea, Protejarea și Promovarea Culturii Tradiționale, vă invită să urmăriți filmul documentar etnografic ”Obiceiul plugarului la Șieuț - Ieșitul plugului întâi.”
Filmările pentru producția documentar etnografică au fost realizate în satul Șieuț din județul Bistrița-Năsăud în perioada martie-aprilie 2017, iar avanpremiera a avut loc pe data de 20 aprilie 2018, la Cinematograful ”Dacia”.

Bijuterie a perioadei renascentiste, moment de referință în care aspirațiile artistice formulate și puse treptat în practică la ieșirea dintr-un Ev Mediu întunecat și dogmatic, plină de esență a „frumosului”, cu o caracteristică sine qua non a acestei faze: respectiv universalitatea și echilibrul compozițional-arhitectural, Casa Argintarului se regăsește în centrul vechi al orașului fiind o adevărată revelație arhitectonică și istorică, martor tăcut al unor vremuri de mult apuse.