Cultură
În numărul 24, învățătorul Gr. Taloș, din Ardan, relatează despre o ploaie care a făcut prăpăd în această localitate și în împrejurimi: „Dela Iftinel Simion a mânat tot cea avut în casă, între altele niște berbinți cu brânză, unica mâncare cu de dulce din casa lui – fiind om sărac și cu mulți copii”, „au rupt iazurile la moara lui Ursa Ion Trifan și Ursa Ioan alui Andreiu. Casa lui Rus Artene s’a surpat. (…) Paguba causată peste tot face aproape 6-7 mii cor. În urma acestei ploi a esundat și valea Budacului român, Ragla, Dumitrița și altele”.
Motto: „Până ești tânăr, vorbește cu morții, citind; ca adult, caută-i pe cei vii, călătorind; mai târziu, adresează-te celor care încă nu s-au născut, scriind!” ( Baltasar Gracian )
În numărul 20, este publicată poezia „Eroul dela Konigraetz”, care are următoarea notă: „Poesia aceasta e de Ș. O. Iosif, după G. Coșbuc, cel mai plăcut poet român. El încă trăește în România, dar’ e tot viță de Ardeal”. O știre este preluată din „Gazeta Transilvaniei”, din care aflăm că „pe monumentul poetului Andrei Murășian, care se află înmormântat în cimitirul bisericei din Groaveri (Brașov), a apărut o cunună frumoasă cu panglică în culorile nationale române.
„Anul meu la Oxford” ( „My Oxford Year” ), lansat la 1 august 2025, este pelicula ce rulează pe Netflix, cu subtritare în limba română, ce are mari șanse de a deveni „filmul verii”, judecând după faptul că s-a aflat în Top 10 al urmăritorilor din multe țări, chiar din prima zi.
Din nr. 6, aflăm că învățătorul Vasiliu Mieuda, din Șimotelnic, aduce „o mulțămită publică” câtorva locuitori care au contribuit la cumpărarea unui „policandru la biserică”. Lista este prea lungă pentru a-i aminti pe toți; el începe chiar cu consătenii săi: I. Pascu, primar, 1 coroană și 20 bani etc., din Nușfalău, preot paroh I. Pop, cu 3 coroane etc., din Bârla, V. Nașcu, paroh, 2 coroane etc., din Șoimuș, I. Baciu, învățător, 1 coroană etc., din Budacul român, I. Dumbrav, paroh, și I.
După „Telegraful român”, cel mai vechi ziar cu apariție neîntreruptă, bisăptămânală, din România și Europa de Est (1853), sub îndrumarea episcopului Andrei Șaguna (devenit din 1864 mitropolit al Ardealului) și-a făcut apariția în anul 1893, în fiecare duminică, tot la Sibiu, cel mai popular ziar românesc „Foaia Poporului” (în 1894, era cotat cu cei mai mulți abonați: 7000), redactori: Sylvester Moldovan și Nicolae Bratu. Între 1916-1919 și-a încetat apariția, ultimul număr fiind publicat în ianuarie 1941.
„Dă-mi, Doamne-n dar cuvântul,/ Să pot spune că viata nu e fum”.
(CMR, Izvorul vieții”)
Totdeuna am socotit că un cadru didactic de înaltă competență nu poate să-și mărginescă preocupările la obiectul profesiei sale, adică la catedră, deși aceasta „ne pretinde toată viața”- ca să-l parafrazez un pic pe Louis Pasteur.
După ce lecturezi pe îndelete culegerea „ROMÂNII - eseuri despre Unire”, scrisă de academicianul Ioan Aurel Pop, parcă ești luminat la minte și înțelegi mai bine cine sunt românii, care este identitatea lor într-un spațiu geografic, care sunt etapele realizării unirii lor, pe ce s-au bazat elitele intelectuale și religioase când au alcătuit programe, cum a fost posibilă punerea lor în aplicare, ce așteptări aveau românii după ce au realizat România Mare.
Motto: „dar nimic nu-mi apare acum mai profund omenesc, mai poetic/ decât să calci pe pământ,/ să ieși seara pe străzi într-un oraș cunoscut/ necunoscut/ și să cânți cu vocea ta joasă ceva fără pretenții, fără urmări” ( Marian Drăghici )
Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud
Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu
Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca
Joi, 31 iulie 2025, ora 18.00, va avea loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, lansarea volumului Teodor Onişor – „Între etnografie şi poezie", ediţie îngrijită de Laura Goia şi Ioana Onişor. Publicat la Editura Galaxia Gutenberg, volumul face parte din seria: Publicaţii, programe şi proiecte ale Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc" Bistriţa-Năsăud (Director: Ioan Pintea).
Actualitate