Cultură
Am primit în primăvara acestui an, o ediție one line, a poeziilor bistrițeanului Andrei Moldovan, o ediție in memoriam, la 75 de ani de la nașterea sa (2 februarie 1949) – 29 octombrie 2020). Volumul poartă un titlu elegiac, „Cântec spre seară”, apărut la cunoscuta editură clujeană Școala Ardeleană, în 2024, editură condusă tot de către un scriitor bistrițean, Vasile George Dâncu. Doi poeți bistrițeni îi îngrijesc ediția, spre marea lor cinste, Ioan Pintea și Menuț Maximinian.
Ion Simuț scrie din nou despre prezentul și viitorul revistelor literare, mai corect spus, despre trecutul și viitorul acestora, deoarece prezentul se află în situația lui „strigă acum!”, ceea ce se și întâmplă. Principala neliniște care ne cuprinde este, dacă pe mai departe, în această perioadă în care guvernul taie și în carne vie numai să scoată bani pentru salvarea țării din fălcile falimentului, revistelor literare și de cultură li se vor mai acorda subvenții (Ministerul Culturii, consilii județene, primării, privat).
Continuăm cu raportul secretarului Despărțământului Năsăud al ASTREI, Emil Tișca, publicat în Albina din septembrie, 1912.
10. Măgura
S-au ținut prelegerile:
Din 2021, Asociaţia Culturală „Grigore Bradea” a transformat premiul anual într-un concurs deschis tuturor tinerilor artiști absolvenți ai secțiilor de sculptură din țară. Din 2023, premiul va fi acordat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud – prin Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud – în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici România și Asociația Culturală „Grigore Bradea”.
Premiul constă în oferirea sumei de 10.000 de lei net și oportunitatea de a organiza o expoziție personală la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
6. Ilva Mică
S-au ținut prelegerile:
Foloasele pomăritului de Leon Leonte, învățător în Ilva Mare.
Combaterea beției de Tit Slăvoacă, student absolvent.
„Președinte al adunării și delegat al comitetului: Nicolae Georgița, preot în Ilva-mică. Tot cu această ocaziune sau înscris 2 membri ordinari și 11 membri ajutători”.
7. Ilva Mare
S-au ținut prelegerile:
Continuăm să publicăm spicuiri din raportul lui Emil Tișca, secretarul Despărțământului ASTRA din Năsăud, tipărit în gazeta Albina din 1912.
3. Rebrișoara
Volumul recent al poetei Elena M. Cîmpan, „Dacă există – Visul pe care l-am ținut minte – În dimineața cuvintelor”, se remarcă printr-o construcție tripartită, fiecare parte reprezentând o etapă distinctă a reflecției poetice. Titlul însuși devine programatic, conducând cititorul de la ipoteza existențială („Dacă există”), la tărâmul oniric („Visul pe care l-am ținut minte”), pentru a se așeza, în cele din urmă, în templul limbajului („În dimineața cuvintelor”).
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud a lansat cel mai recent număr al revistei de specialitate „Revista Ilustrată”, nr. 14, pentru anul 2024, realizată de Serviciul de Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale și Multimedia.
„Revista Ilustrată” reprezintă o imagine a activităţii Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, în domeniul cercetării şi promovării culturii populare, artei şi literaturii, fiind totodată un document despre valorile culturale şi spirituale de pe aceste meleaguri.
Cine stă în casă de sticlă să nu arunce cu pietre – spune un proverb care ne atrage atenția, frate cu vorba: „Vezi mai întâi bârna din ochiul tău și apoi paiul din ochiul altuia”. Acesta este un text plin de înțelepciune, la fel ca și cel biblic ce ne îndeamnă de neuitat: „Cel fără păcat să arunce primul cu piatra”.
De-a lungul timpului, în România, au existat mai multe publicații periodice, care au avut în titulatura lor cognomenul ALBINA. Ba mai mult, până și la Viena și, mai apoi, la Pesta, a apărut o gazetă numită Albina (redactor Georgiu Popa (Pop), editor Vasile Grigorovitia; la Pesta, din 16 iulie 1869, au apărut câte două numere pe săptămână, iar din 1 ianuarie 1876, câte trei pe săptămână. Precizăm că din 2 octombrie 1869, editor și redactor responsabil a fost Vincențiu Babeș, iar din 1 ianuarie 1876 a fost conjudețeanul nostru Ioan Ciocan.
Actualitate