Cultură

În 1918, Liviu Rebreanu publica la Editura Steinberg broşura de 32depagini intitulată „Basarabia. Descrierea – Istoria – Unirea”, semnată cu pseudonimul Ion Jalea, ştiind sau neştiind că exista la acea vreme şi un cunoscut sculptor având acelaşi nume. Reproducem mai jos un fragment semnificativ din lucrare, aşa cum apare în L. R., „Opere”, ediţie critică de Niculae Gheran, vol. 15, Editura Minerva, 1991, p. 230-234.
R. C.
 

Redăm mai jos câteva poezii din volumul “Crizanteme târzii” al lui Dariu Pop (1887-1965), născut la Măgura Ilvei şi trăitor în ţinuturi sătmărene, nu atât pentru valoarea lor literară, cât pentru respectul profund cu care se raportează la valorile rustice, ale ţăranului, ale aceluia care ne-a făurit şi păstrat fiinţa prin valorile limbii.
R. C.
Sub cumplitul teasc al vremii, Chiorene, Gubă Sură,/ Ţi-ai păstrat credinţa, legea, din bătrâni, din gură-n gură./ În zadar voiau păgânii limba dulce să ţi-o fure,/ Tu ai dat-o, spre păstrare, freamătului de pădure!...
 

Lazăr Avram, profesor- invitat al Universității Blaise-Pascal din Clermont-Ferrand, șeful de promoție al Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești, anul 1980, și absolvent al Institutului Francez de Petrol din Paris, 1993, pe lângă numeroase studii de specialitate, a mai publicat și 4 volume de versuri și două volume de memorialistică și reflecții.

După cum scriam într-un alt text despre una dintre cărțile lui Iulian Dămăcuș, literatura sudului românesc pare să exercite o fascinație irezistibilă în demersurile de natură exegetică ale autorului. Volumului „Manierism și pitoresc în literatura sudului românesc” (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2014) – carte despre care am scris cu altă ocazie – îi urmează un altul, urmărind de data aceasta maniera în care se manifestă umorul în proza sudului românesc: „Humorul în proza sudului românesc” (Editura Charmides, Bistrița, 2018).

Se împlinesc 1905 ani de la inaugurarea, la Roma, a Columnei lui Traian, veritabil certificat de naştere a poporului român. Faptul nu a trecut neobservat în lume. Doar în România ignoranţa a fost desăvârşită. Probabil aşteptăm ca cifra care ne desparte de memorabilul eveniment ce avea loc în capitala de atunci a lumii să devină şi mai rotundă, adică să mai treacă aproape un secol, ca să merite efortul aducerii aminte.

Cântecul mamei lui Amargo
 
 
 
Îl duc aşezat pe cearşafu-mi,
pe leandrii-mi şi-al meu palmier.
 
În douăzeci şi şapte august,
cu un cuţit aurit.
 
Crucea. Şi să pornim.
Oacheş era şi amar.
 
O amforă daţi-mi, vecini,
de-alamă, cu suc de lămâie.
 
Crucea. Nimeni nu plângă, văspun
Amargo e-n lună acum.
(în româneşte de Teodor Balş)

Romanul ,,Emigrantele” se înscrie pe linia literaturii cu puternice reflecții asupra destinului oamenilor și a  provocărilor inerente ale vieții. Din cele 9 cărți ale scriitoarei Dora Alina Romanescu , două  sunt intitulate „Pe drumul dorului și al destinului” și ,,Jocul destinului” , dar și celelalte sunt povești tulburătoare despre ființa umană : Dealul comorii ,Gara centrală, Blestem, Distanțe, Elmira Mahmudi, o lacrimă pentru eternitate și Singur prin viață. ,,Emigrantele” este romanul maturității sale literare, care  vorbește despre fenomenul emigrării post-decembriste.

          Aflat la a IV-a ediţie, Colocviile „Rezidenţe de Artă Contemporană”, Braşov, 2018,  organizate de Consiliul Judeţean Braşov şi Centrul Cultural „Reduta” Braşov, au adus în faţa publicului din Braşov, dar şi din ţară, iată şi la Bistriţa, o seamă de valoroşi artişti vizuali contemporani, din Elveţia, Franţa, Germania şi România.

După 20 de ani, am revenit în comuna mea natală Teaca (Județul Bistrița-Năsăud), ca invitat la festivalul „Zilele comunei Teaca”.De când nu am mai văzut-o, comuna Teaca s-a transformat și în întregul ei, și pe detalii: străzi noi, case noi sau renovate, chiar și biserici noi. Totulpare pregătit – așa cum s-a și sugerat de către domnul Vasile Puica, Vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud –ca Teaca să redevină oraș, așa cum a și fost cândva.

Miercuri, 1 august 2018, la Fabrica de idei estivale – „Vacanță la Bibliotecă” a fost ziua Atelierului de cărți poștale. „Ce este o carte poștală?” au întrebat de dimineață câțiva dintre puștii și fetițele veniți la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, așa că Alina, Simona și Loredana, bibliotecarele care s-au ocupat de acest atelier au avut serios de lucru. Dar, cu vorba bună este ușor să intri în sufletul unui copil și să-l determini să facă ceva frumos, pentru o persoană dragă.  „Am lucrat o carte poștală pentru bunicii mei, lucru care mi s-a părut foarte frumos!