Cultură

Capitala Franţei va găzdui, în perioada următoare, o expoziţie în cadrul căreia publicul francez va face cunoştinţă cu lietratura şi arta într-o altfel de abordare. Astfel, după cum ne informează Marieva Sol, preşedinta Asociaţiei ART MACC, Galeriile Arturo Maccagni va găzdui, pe simezele ei, poezia românească în traducerea Mariei Muguraş Vnuck. Afişul evenimentului include o strofă dintr-o poezie, în varianta română, semnată de bistriţeanul Dorel Cosma: „Covârşitoarea durere/ Alunecă pe întunecatul cer/ Şi firul alb voalat/ Străpunge marea/ Resemnării”, precum şi în cea franceză.

O frumoasă, elocventă, semnificativă şi profesională întâlnire a scriitorilor din Satu Mare ( în frumte cu Felician Pop, managerul Muzeului Județan și Robert Laszlo managerul Centrului de Creație) a avut loc la Palatul Culturii Bistriţa, în cadrul Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, unde lumea cuvintelor, a frazelor şi puterea creaţiei şi-au etalat şi spus cuvântul, într-un sincer şi fructuos dialog literar între scriitorii şi creatori de frumos din Satu Mare şi cei din Bistriţa, cât şi din judeţ, la întâlnire participând şi scriitori de la Societatea ASTRA Dej.

La Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj Napoca, a avut loc „Seara artelor”– ediţia a VI-a. La acest eveniment a participat și o delegație bistriţeană de la Şcoala Populară de Artă Bistriţa, prezentă pentru a doua oară în capitala Transilvaniei, de această dată cu expoziţia de artă fotografică „Magia iernii”, realizată de prof.

         Între documentele care mai au ceva să ne spună despre primul război mondial, scrisorile și cărțile poștale de pe front ocupă un loc important. Aceste mărturii sunt păstrate în arhivele naționale, dar cele mai multe  stau ascunse undeva, într-un pod  sau în cufărul de lemn măcinat de carii, aflat într-un cotlon neștiut. În marea confruntare mondială, zeci de mii de bărbați au fost nevoiți să se desprindă de lângă cei dragi și să plece pe câmpul de luptă.

Astăzi vă vorbim despre un artist care prin apartenența la Uniunea Artiștilor Plastici din Bistrița o putem considera artist al locului, dar care trăiește și muncește la Timșoara. Doina Valeria Mihăilescu este directorul Şcolii Doctorale din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timișoara, profesor universitar şi director de program al secţiei Conservare – Restaurare  în cadrul aceleiaşi facultăţi.

CONSILIUL JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD
CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CULTURĂ BISTRIȚA-NĂSĂUD
în parteneriat cu:
SOCIETATEA DE CONCERTE BISTRIȚA
vă invită la:

FREE FALL

LUICAN BAN - Pian
ALEX SIMU - Clarinete

Inspired by Jimmy Giuffre

duminică 11 februarie ora 18
Sinagoga Bistrița
Str. General Grigore Bălan nr. 10

         Domnule Vasile Călini,  chiar dacă sărbătorile de iarnă au trecut, imaginea lor continuă să aibă încă ecou în sufletul dumneavoastră. Împreună cu un grup de tineri din cadrul Ansablului ,,Doina Rebrei’’,  ați avut ocazia să mergeți dincolo de hotarele țării, în Germania și Austria, acolo unde există comunități românești  care tânjesc după tradițiile și obiceiurile noastre strămoșești. Care a fost mobilul acestei ieșiri ?

Un eveniment de o sensibilitate aparte şi de trăiri afective deosebite s-a realizat printr-un superb şi profesionist concert aniversar, cu un titlul semnificativ – „Pe aripile muzicii de fanfară”, acţiune organizată de Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, în Sala „Valeria Peter Predescu”, din Complexul Dacia a CJC, în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale, a unui numeros public avizat, intrarea fiind liberă.

Deşi apărută de curând, revista de cultură „Neuma”, s-a impus pe piaţa de specialitate prin seriozitatea colaboratorilor şi a materialelor publicate. Revista, aparţinând Editurii Neuma din Cluj-Napoca, coordonată de poeta şi criticul literar Andreea H. Hedeş, are un colectiv redacţional din care fac parte Andrei Moldovan (preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud) – redactor şef, iar în colectivul de redacţie pe Alexandru Jurcan, Eugen Cojocaru, Flavia Adam, Florica Bud, Niculina Oprea, Nicoleta Milea, Radu Ilarion Munteanu.

Fratele cu trei ani mai mare decât Andrei, martirul de la Mureșenii de Câmpie, a fost Ioan Bojor, născut și el în Ardan, la 20 martie 1885, acolo unde tatăl lor, Gherasim Bojor din Găureni (Aluniș), era învățător, iar mama Ana, fiica preotului local Andrei Palimethi și a Mariei, nepoată a canonicului de la Blaj, Constantin Alutan (1796‑1868).1