Cultură
De-oi muri - îşi zice-n sine - al meu nume o să-l poarte
Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe,
De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori scrieri
Şi-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I)
Moto: „Sălteze Blajul, mica noastră Romă 
Ideea de genialitate în sistemul filosofic al lui Schopenhauer ocupă locul central. Geniul este mintea aplicată exclusiv la obiect, subiectul cunoscător pur „care iese din contingenţă şi se aşează în faţa metafizicului.” El trăieşte în spaţiul astral ignorând interesele voinţei lui individuale. În lumea înconjurătoare geniul este distrat pentru că îşi aplică tot focarul spiritului său asupra unui obiect, astfel de purtare nu poate fi specifică omului comun, de aici vedem că geniul se izolează.
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud,
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
Societatea de Concerte Bistrita
vă invită la un Recital Extraordinar:
...IARNA-SANIE ȘI VARA-SAMBA
Romeo Rîmbu: oboi, acordeon, pian
Doru Roman: percuție
Sorin Petrescu: pian
Miercuri, 18 ianuarie, ora 18:00 la Sinagoga Bistrița
La început de an, pe adresa Palatului Culturii Bistriţa a venit un mesaj de felicitare de la scriitorul Joel Conte, preşedintele Recontres Europeennes Europoesie, colaborator al culturii bistriţene.
Sumarul, foarte bogat, este dedicat cinstirii lui Todor Murăşanu. Profesorul Teodor Murăşanu a fost poet, prozator, eseist, traducător, conducător de ziare şi reviste şi, nu în ultimul rând, animator cultural de rară vocaţie.
În acest număr semnează articole despre Todor Murăşanu: Aurel Podaru (redactor responsabil), Mircea Ioan Casimcea (secretar de redacţie), prof. Carina Riti, Constantin Cubleşan, Ion Buzaşi, Valentin Vişinescu, Iuliu Pârvu, Rodica Mureşan, Nicolina Halgas, Victor Moldovan, Maria Rodean,
Ziua Culturii Naţionale a fost marcată în avans la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” prin dezbaterea „Eminescu - contemporanul nostru”. În sala „Gavril Scridon” a bibliotecii, în parteneriat cu Liceul cu Program Sportiv Bistriţa, scriitorul Ioan Pintea, managerul instituţiei, le-a vorbit elevilor despre modul în care Mihai Eminescu trebuie citit, făcându-l contemporanul nostru atât prin temele abordate, cât şi prin latura umană, fiind un om de atitudine, publicist, dramaturg şi cel mai mare poet al iubirii din literatura română al tuturor timpurilor.
Un eveniment de cultură, necesar şi util, pentru a sărbători, aşa cum se cuvine, Zilele Culturii Naţionale, o manifestare de suflet românesc şi pentru inima iubitorului de neam şi ţară, s-a materializat printr-o frumoasă, elocventă şi semnificativă expoziţie filatelică dedicată zilei de 15 ianuarie, care este o zi de sărbătorire şi a celui mai mare poet român – Luceafărul poeziei româneşti – Mihai Eminescu.
Adolescentul care a privit lumea prin fereastra sufletului şi-a împletit cei dintâi ani ai chemării artistice cu destinul teatrului românesc. Primul contact cu această artă înnoită sub capriciile ,,stelei care a răsărit’’ are loc în momentul când Eminescu se întâlneşte cu trupa de actori Tardini-Vlădescu, sosită la Cernăuţi, în 1864. Atunci, Eminescu trăieşte cea dintâi revelaţie a unei vocaţii. În ,,Suveniruri din copilărie’’, el aminteşte de câteva piese de teatru ale scriitorului A.Kotzebue pe care le-a montat împreună cu alţi colegi ,,în pod sau în grădina publică’’.
Cu ocazia împlinirii a 75 de ani, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, manageriată de scriitorul Ioan Pintea, a editat volumul „Gavril Moldovan ’75”, coordonat de Laura Goia.
Actualitate