Cultură

Aceasta a fost deviza ASTREI, atunci când a fost creată, la 23 octombrie 1861, avându-l ca președinte pe Andrei Șaguna. Acum la putere nu se ajunge prin cultură, ci prin bani și prin politică.  Totuși, Asociațiunea Transilvană ține fruntea sus cu demnitate spre promovarea culturii românești și cea europeană, atât pe cale orală, prin viu grai, cât și prin cuvântul scris, având în vedere tendința tot mai puternică de globalizare și omogenizare culturală.

La întâlnirea de ieri a Clubului ”Radu Săplăcan”, care funcționează sub egida Primăriei Beclean, preotul Alin Cîndea a ținut să amintească, la începutul manifestării, faptul că ”Ziua Școlii Ardelene” se sărbătorește anual la 11 octombrie. Este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană.

Cel mai boem cartier al Parisului – Montmartre – zona din jurul celebrei bazilici albe Sacré-Cœur – La Place du Tertre - se reinventează duminică, 16 octombrie 2016, la Bistrița.
Dacă nu faptic, măcar cu ajutorul imaginației și al creatorilor de frumos din județul nostru.

Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj și Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud vă invită joi, 13 octombrie 2016, ora 12:30, la Sediul Filialei Cluj a USR (Str. Universității, nr. 1) la lansarea de carte:  Mircea Gelu Buta – „Amintiri despre Mitropolitul Bartolomeu Anania”  (Editura Renașterea, Cluj Napoca, 2016).
Prezintă:  Ioan-Aurel Pop, Ioan Chirilă, Zorin Diaconescu, Ioan Pintea, Dan Dumitrașcu, Cătălin Pălimaru.
Moderator: Irina Petraș.

Realizată sub genericul „Asociațiunea ASTRA și Marea Unire”, Adunarea de la Alba Iulia a fost onorată de prezența celor peste 200 de delegați din țară, de peste Prut și din sudul Dunării, a fost onorată de prezența președintelui Academiei Române – Ionel Valentin Vlad și a academicienilor Alexandru Surdu (Brașov), Emil Burzo (Cluj-Napoca), a fost onorată cu mesajele trimise de Președinția României și de Guvernul țării, a fost onorată cu prezența reprezentanților celor două Biserici – ortodoxă și Greco-catolică, de rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu prezența președin

Duminică 9 octombrie 2016, Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” din Năsăud a fost gazda Festivalul Coral de Muzică Sacră „Tudor Jarda”. După o scurtă prezentare al istoricului festivalului, al cărui inițiator este dirijorul profesor arhidiacon Cornel Pop, managerul Casei de Cultură năsăudene a ținut să aducă mulțumiri speciale acestuia: „Cultura și muzica sunt ca niște viruși care nu au leac, niciodată nu scăpăm de ele.

            Lumea beletristicii românești are multe nume de autori care s-au prăpădit prea devreme. Amintesc pe: Iulia Hașdeu (1869-1888), poetă română de expresie franceză, ridicată la stele la 17 ani, Corneliu M.

Dacă mulţi poeţi îşi abandonează producţiile de început, socotindu-le simple încercări, Gheorghe Mizgan vine în faţa cititorilor cu poeme scrise în urmă cu aproape 40 de ani, când autorul ieşea din adolescenţă. Placheta de poezie “Oraşul cuvintelor“, Editura Nico, 2016, adună creaţii lirice din anii 1978-1979, periadă când poetul îşi încheia studiile liceale şi efectua stagiul militar obligatoriu la Târgu-Mureş ca soldat în termen redus.

Se întâmplă să asistăm nu de puține ori la manifestări literare, fie ele și de bună calitate, susținute financiar din bani publici, cum este de altfel firesc. Arta, inclusiv cea literară, este creatoare de valori estetice și, ca să poată fi produse, e nevoie de investiție, în folosul eternilor săi consumatori. În schimb, nefiresc este ca oamenii care decid cheltuielile să se erijeze în judecători și evaluatori ai valorilor literare. Fenomenul nu este de azi, de ieri, ci este cronicizat de multă vreme, definind astfel o dimensiune regretabilă a vieții culturale românești.

 
Aducerile-aminte :
 
Sonetul 66
 
Mă uit scârbit la tot, și-aș vrea să mor,
Decât să-l văd slăvit pe ticălos,
Iar pe sărman de râsul tuturor,
Să-l văd tăgăduit pe credincios,
 
Pe vrednicul de cinste oropsit,
Și pe femei batjocorite crunt,
Pe cel făr' de prihană pedepsit,
Și pe viteaz răpus de cel mărunt,
 
Și artele sub pintenul despot.
Și adevărul, „vorbă de netot”,
Și strâmbul poruncindu-le la drepți.
Mă uit scârbit la tot, și bun rămas !