Cultură

Filonul poeziei lui George Echim îşi are originea în frumuseţea spirituală a unei lumi în care,, s-a născut veşnicia’’. Pentru el, această sintagmă înseamnă meleagurile Monorului, satul care i-a mângâiat copilăria şi îl însoţeşte ca o binecuvântare în oraşul de la poalele Tâmpei.

Filonul poeziei lui George Echim îşi are originea în frumuseţea spirituală a unei lumi în care,, s-a născut veşnicia’’. Pentru el, această sintagmă înseamnă meleagurile Monorului, satul care i-a mângâiat copilăria şi îl însoţeşte ca o binecuvântare în oraşul de la poalele Tâmpei.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud organizează joi, 1 septembrie 2016, ora 18:00, la Biblioteca Județeană (str. Alexandru Odobescu, nr. 11), lansarea de carte: Ioan V. Moldovan – „Noi nu mergem la război” (Editura Școala Ardeleană, 2016).
Prezintă: Olimpiu Nușfelean, Icu Crăciun, Menuț Maximinian, Vasile Vidican.
Vă așteptăm!

Pentru fiecare locuitor al literaturii, aceasta oferă un cadru de creştere, de educare, de manifestare şi afirmare, ca o adevărată casă, de unde pleci şi unde te întorci ( ai unde), cu drag. Pornind de la această idee, completată cu cea de grupare literară, ansamblu de locuiri şi locuinţe, imaginea unei cetăţi literare prinde contur la Bistriţa, oraş cu specific medieval, cu vechime, cu o anume efigie culturală, dobândită în timp, prin mulţimea de evenimente de atracţie naţională şi internaţională, desfăşurate aici frecvent.

Timp de cinci zile, poeţii Bistriţei s-au întâlnit într-un maraton al poeziei organizat de Biblioteca Judeţeană, prin managerul Ioan Pintea, şi coordonat de scriitorul David Dorian.

Sâmbătă, 27 august, în sala mare a Primăriei Bistriţa, a avut loc o conferinţă cu tema „Din istoria Târgului Mare al Bistriţei!”
Conferinţa a făcut parte din manifestările culturale-istorice-ştiinţifice din cadrul Târgului Mare al Bistriţei – 24-28 august 2016.

După război, toate lumea ar vrea să intre în rândul eroilor. Chiar şi prin dezinformări neortodoxe. E un obicei, nu numai la români, de a-ţi însuşi meritele altora, profitând de lipsa de la masa informaţiilor a demosului, a poporului. Aceste practicfi sunt tot mai dese după 1989, când românii suferă de „boala libertăţii”. Căci fiecare face şi spune ce-l taie capul, informaţia şi gradul de educaţie şi de cultură, acumulate în vieţile lor, fără a ţine cont de Adevăr cu A mare!

Cu o lună și jumătate înainte de a se ridica la stele, scriitorul Radu Mareș (1941-2016) i-a încredințat prietenului său, Aurel Podaru, un dosar (pe suport electronic) care cuprindea câteva eseuri și interviuri cu gând să le publice într-o carte. Aurel Podaru s-a ținut de promisiune și iată că i-a tipărit scrierile intitulate „A fi în Bucovina” (ed. Charmides, 2016), respectându-i întru totul dorința și indicațiile.

Vrând să-mi omor pe nesimţite timpul,am luat oglinda şi am privit-o bine. Am rămas uimită văzând că timpul, el mă omora pe mine. Era o crimă surdă , înfăptuită cu premeditare. Am azvârlit oglinda la o parte, să nu-l văd cum înaintează. Dar ea s-a spart şi-n cioburile sale l-am văzut cum râde şi înaintează.