Cultură

Deci: „despre”, adică nu tot.
Pun problema așa, pornind de la două cărți – apărute oarecum deunăzi (dacă îmi permite așa nisipul din clepsidră): În grădinile tranziției și „Balurile tranziției (2015,2016) ale dramaturgului Ștefan Mihuț (originar din Coldău, cartier al Becleanului).

Jurnalista şi scriitoarea Doina Cernica semnează, într-un număr recent al cotidianului „Crai Nou” din Suceava, un text intitulat: „Bucovina rămâne mica mea avere secretă…”

Zilele Monorului au devenit o sărbătoare de tradiție! Ediția a XII-a a acestei manifestări unice prin amploare, prin calitatea participanților și prin emoționantele reîntâlniri ale fiilor satului a fost ca de obicei una de…lux!

Deschiderea stagiunii 2016-2017 la Opera din Braşov se va face cu Traviata de Giuseppe Verdi, dirijorul invitat este Nicolae Dohotaru de la Teatrul Naţional de Operă şi Balet Chişinău, iar printre soliştii ce vor urca pe scenă se află şi baritonul bistriţean Lucian Petrean, de la Opera din Cluj-Napoca.

Membru de onoare al Academiei Române, fostul primul ministru al Învățământului, filosoful Mihai Șora, împlineşte 7 noiembrie 100 de ani. În prag de centenar, a adresat o scrisoare emoţionantă managerului Gavril Ţărmure:
“Dragi prieteni, tocmai am primit un pachet (în fapt un pachețoi) de la Bistrița, unde domnul Gavril Țărmure a pus pe picioare editura Charmides. Mulți dintre dumneavoastră cunosc, fără îndoială, această editură și binele pe care îl fac oamenii ei în spațiul românesc, de n-ar fi decât că publică poezie (începând cu aceea a bunului meu prieten Ion Mureșan).

Palatul Culturii Bistrița vă invită vineri, 16 septembrie de la ora 19:00, la un deosebit concert de Jazz.

Primul eveniment de acest gen al toamnei este găzduit pe scena Palatului Culturii și este susținut de un big band de jazz venit tocmai din Finlanda, alături de vocea de jazz a Clujului, solista Elena Mîndru și pianistul Tuomas J. Turunen.

O delegație a Consiliului Județean Cluj, din care au făcut parte domnul Vákár Iștván, vicepreședintele instituției, doamna Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” și domnul Vasile Corpodean, managerul Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda”, alături de experți și cursanți ai școlii, a fost prezentă în Republica Moldova, la Chișinău, la manifestările prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la înființarea Bibliotecii „Transilvania”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, dar și la cele dedicate Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română”.

Este limpede că orice demers prin care un text sau altul este tradus dintr-o limbă în alta, constituie în esență un proces mult mai complex și mult mai amplu decât simpla tălmăcire a unor cuvinte. Nu cred că se impune să insist foarte mult în acest sens, dar se cuvine, fie și ca o paranteză, să subliniez atât importanța traducătorilor în cultura universală, cât mai ales prilejurile prea rare și prea lipsite de consistență cu care se sunt menționate și lăudate roadele muncii lor, chiar și în spațiul cultural.

Traducerile literare sunt privite cu mult interes în ultimul timp. Aşa cum se întâmplă cu jurnalul, cu biografiile, cu dialogul, cu reportajul. Asistăm la o extindere a literaturii propriu-zise, din două motive: fie orizontul de aşteptare al intelectualului cărturar s-a modificat/ diversificat, fie materialul de cuvinte s-a mai diluat, pierzând din tăria originalităţii.
Devenind un capitol de sine stătător în istoria literaturii, traducerile se consolidează, artă în artă, mutând accente importante dinspre cartea de autor către cartea şi de traducător.

Voi lași dătători de porunci,
Mai râdeți! Nevolnică turmă,
Mai râdeți, că-i râsul din urmă!
S-apropie ziua! Și-atunci
Vedea-veți, sălbateci barbari,
Câmpiile voastre-necate
De vuietul multor armate,
Ca vuietul apelor mari -
Veni-vom ca-n ziua de-apoi;
Va plânge cu hohote zarea
De cară, de cai, de strigarea
Mulțimii pornite spre voi! (…)