Cultură

O diplomă de excelenţă acordată “cu profund respect pentru o viaţă dedicată cu însufleţire promovării culturii naţionale şi spiritului românesc” i-au făcut ziua mai frumoasă profesorului, publicistului şi scriitorului Cornel Cotuţiu, cinstit astfel în ceas aniversar de Primăria şi Consiliul Local Beclean, “în semn de recunoaştere şi preţuire a întregii sale activităţi didactice şi literare”.
Cornel Cotuţiu s-a născut în Beclean, la 15 februarie 1945, fiind licenţiat în filologie (Cluj, 1971).

Ziua Îndrăgostiţilor din toată lumea şi de la Bistriţa. O zi de primăvară timpurie şi aducătoare de amintiri şi de tinereţe! E ziua în care, conform zodiacelor, îţi poate apare din cer ori de pe pământ, aleasa inimii!
De aceea, în acea zi trebuie să ai grijă de orice Afrodită apărută în drum. O zi dedicată dragostei eterne, a iubirii universale, zi în care musai trebuie să te îndrăgosteşti, să fii îndrăgostitul sau îndrăgostita veşnică.

Federic Chopen este unul din poeţii romantici ai muzicii. Alături de Liszt, Schumann ori chiar Rachmaninov. Iar poporul român nu duce lipsă de muzicieni romantici, mă gândesc doar la Ciprian Porumbescu ori George Enescu. Dar şi de îngeri pământeni, interpreţi de excepţie, cum e şi cazul pianistei Nicoleta Luca, care a oferit, unui public select şi meloman bistriţean, vineri, 13 februarie, un Regal Chopin şi nu numai...

Fiecare om, poate, ar trebui să lase ceva în urma lui: un copil, o floare, o casă, o descoperire, o carte, fiecare ce a ales să facă.
Într-o lume diversă, cu ancore în trecut, după cum Eminescu spunea: ,,Viitorul şi trecutul/Sunt a filei două feţe”, există o literatură pentru toate tipurile de cititori.
Ca cititoare de literatură bună, veche şi nouă, contemporană, dornică de a cunoaşte oameni şi lucruri noi de la care să învăţ ceva, am ajuns să citesc şi ziarul ,,Răsunetul”- cel mai cunoscut cotidian din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Am participat la impresionanta Adunare generală anuală a Despărțământului Astra Năsăud. Desigur, sala de la Primăria orașului – arhiplină (parcă e mai sugestiv să zic „neîncăpătoare”), cu participanți și de la alte despărțăminte, inclusiv o româncă de peste Prut; iar dl. președinte Ioan Seni – convingător, nu atât prin spiritul său persuasiv, cât mai ales prin înșirarea faptelor săvârșite de despărțământ pe parcursul anului trecut.

Vineri 19.02.2016 ora 17.30, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Tg.Jiu , va avea loc vernisajul expoziției de sculptură a artistului Maxim Dumitraș. Intitulată „Absențe încercuite”, expoziția va fi prezentată de criticul de arta Pavel Susara.

MAXIM DUMITRAS

Born on September 27th, 1958, Sîngeorz-Băi, România
Studies: Art and Design University Cluj Napoca, România.
Master’s degree in Sculpture
Member of the Romanian Professional Artists Union (UAPR)
Member of the International Art Association Paris, France (A.I.A.P.)

Există o Împărăţie a cuvintelor, un Imperiu virtual şi oglindă a lumii pe care o vedem cu ochii. Firesc este deci să existe muncă, o „plugărie”, în sensul trudei pretinse, până se obţine acel cuvânt ce consună cu starea orfică din sufletul creatorului. Astfel de exprimări aflăm întâi în poezia latină (Ovidiu şi Properţiu), la renascentişti, mai alert la un Arghezi şi Beniuc (surprinzător poet dincolo de de tributul politic) ori Olimpiu Nuşfelean, dacă vrem, în urbea noastră.

Victoria Fătu Nalaţiu este cunoscută nu doar pentru modul în care ştie să aşeze frumuseţea culorilor în tablouri, ci şi pentru poeziile sale premiate nu doar în ţară, ci şi în străinătate, la Paris sau, mai recent, în Italia, unde scriitoarea este aşteptată în luna martie.

Pentru întâmpinarea adunării anuale din data de 13 februarie 2016, a ieșit la lumină revista astristă cu nr. 6, o revistă de cultură, o tribună de propagare a cărții, de valorificare a faptelor unei politici culturale eficiente.
Revista apare în colaborare cu Filiala Năsăud a Ligii Scriitorilor Români, dovedindu-se extrem de fertilă, un cuib de armonie binefăcătoare de comunicare sufletească.

Sărbătoarea dintre ani, Revelionul i-a adus acasă pe cei dragi, copii cu nepoți și pentru câteva clipe realizam beneficiul unei Europe binevoitoare, cu acces liber la marile ei cuceriri și cu integrarea normală a tineretului român, bine școlit acasă, și performant peste granițele țării..