Cultură

                Urmărind cu drag emisiunile de folclor prezentate pe canalele  noastre de televiziune, dar și la radio, am putut constata că aproape fiecare interpret are în repertoriul său, cel puțin un cântec pe care îl dedică mamei. De aici s-a născut și ideea de a realiza o asemenea culegere pe care am intitulat-o ,,Icoane de suflet ”. Aceste creații sunt nestemate ale inimii în care chipul mamei se oglindeşte cu toată frumuseţea simţirii umane.

Vă anunțăm cu bucurie că, la inițiativa domnului profesor de muzică Lazăr Ometiță și sub patronajul domnului primar Nicolae Vrîncean, se va înființa orchestra de muzică populară a școlii noastre!
În viitorul apropiat, va avea loc o preselecție pentru copiii cu vârstele între 10 și 12 ani, pentru a învăța să cânte la următoarele instrumente: vioară și fluier.
Activitatea în cadrul orchestrei va fi una extrașcolară, vineri, după ora 14.
Locația va fi oferită cu generozitate de dl primar la Căminul Cultural din localitatea Josenii Bârgăului.

Dragobetele este o sărbătoare celebrată de români pe 24 februarie, reprezentând și un început de primăvară, de înviorare, evident, și prin dragoste. Genul liric este genul literar ce cuprinde opere care redau realitatea prin evocarea sentimentelor și a emoțiilor poetului. Prin compunerea acestor termeni, am ajuns la „Dragobete liric”, titlul activității desfășurate vineri, 23 februarie, la Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu, Bistrița, într-un spațiu care inspiră.

Moto: ,,Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule,”
(M. Eminescu – Revedere)
La începutul carierei lui
de silvicultor, a intrat în pădure,
ca într-un joc al copilăriei,
de-a hoții și vardiștii.
Era atunci mai mult
ca o plimbare
printre arborii codrului,
un fel de ieșire la verde.
Apoi, treptat
și-a dat seama
că frumusețea silvană
trebuie tăiată, sacrificată
pentru a asigura
răsplata celor care
păzeau, îngrijeau raiul verde.
Drujbiștii doborau copacii,

1.Ghiocelul a venit și a înflorit
Cuibul de berze a rămas și așteaptă
Ca în curând să fie locuit din nou
Cumpăna de la fântână coboară
A mia oară în sufletul pământului
Să-i simtă urme reavăne
Și să aducă de-acolo mereu apă vie
 
2. Copaci cu crengi uscate
Se pregătesc să facă muguri
Ulițele sunt pustii
Monumentele tăcute
Crucile din cimitir au încremenit demult
 
3. Câinii dorm liniștiți
Razele de soare pătrund
Printre cuvintele încă nespuse
Biserica își închide porțile

Cenaclul literar „George Coșbuc” vă invită la o nouă întâlnire de lucru, joi, 29 februarie 2024, ora 17, la Casa de Cultură a Sindicatelor, Bistrița.
Vor fi prezentate cele mai recente cărți de poezie ale lui Ion Radu Zăgreanu, Linia orizontului, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2022, și Liniștea poeziei, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2023. Autorul va susține și o lectură publică din creațiile sale.

       Apărut la Editura ”Școala Ardeleană”, în 2023, volumul distinsului medic bistrițean se constituie ca  un omagiu adus remarcabilului luptător țărănist ardelean și patrioților acelor vremi de pe meleagurile noastre, militanți  pentru o societate democratică și antitotalitară.

În tradiţia comunităţii maghiare şi săseşti din judeţul Bistriţa-Năsăud, sărbătoarea Fărşangului (Farsang - Fasching) era considerată una de mare importanţă. Acest obicei străvechi, provenit din supraviețuirea credințelor precreștine, este o sărbătoare a sfârșitului de iarnă, o „înmormântare” simbolică plină de veselie, parade și scene amuzante.

            După un debut  de succes cu romanul ,,O mie și una de dimineți. Nora”, Macedon Tofeni intră în peisajul literar cu o plachetă de versuri intitulată ,,Rătăcind printre gânduri”, o bijuterie lirică acompaniată de mai multe tablouri peisagistice, rod al aceleiași stări de spirit. Dacă pasiunea pentru poezie s-a născut abia la vârsta maturității, cea pentru arta plastică este ceva mai veche și are un plus de experiență acumulată încă din anii tinereții.

Cu câțiva ani în urmă, când au venit la Bistrița scriitori de la revista „România literară”, în frunte cu directorul redacției ( sic!, redactor- șef e altul ), și președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, presa ( puțină, ce-i drept ) începea articole cu titluri „România literară”, la Bistrița.