Cultură

Scriitorul Ben Corlaciu, legat de judeţul nostru nu doar prin scrieri, ci şi prin faptul că a locuit pe Valea Ţibleşului, va fi sărbătorit sâmbătă în comuna Groşii Ţibleşului, prin dezvelirea unui bust care va oglindi de acum chipul acestuia. De asemenea, vor fi lansate cărţile „Moarte lângă cer” şi „Drumul crucii”.

Directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, Alexandru Câţcăuan, este invitat, la sârşitul săptămânii, la Zilele culturii torăcene, care vor avea loc în localitatea cu acelaşi nume, din Serbia, în organizarea Asociaţiei pentru Artă şi Cultură Românească „Vichentie Petrovici Bocăluţ”, condusă de Todor Ursu şi a Uniunii Scriitorilor în Grai Bănăţean, preşedinte Ionel Stoiţ.

Spaţiul literar al scriitoarei Veronica Oşorheian se scaldă în lumina şi frumuseţea unui sat aşezat într-o zonă mirifică de la poalele Heniului. Acolo, în Leşu îşi are rădăcinile adânc înfipte în glia străbună, dar tot acolo se află şi izvorul gândurilor sale cu cele mai frumoase amintiri din anii copilăriei. Despre acest univers, atât de drag sufletului ei, ne vorbeşte în cartea ,,Bumbuşca şi alte povestiri’’, recent apărută în Editura ,,Grinta’.

         „Esențele tari se păstrează în recipiente mici”, deci și evenimentele plăcute se concentrează într-un timp scurt, într-un spațiu restrâns, așa cum s-a petrecut cu Festivalul Cultural din însoritul Bărăgan pe data de 15 august 2015, când a fost și Sărbătoarea Creștină „Sfânta Maria”, în localitatea Lehliu-Gară, județul Călărași, aproape de așezarea Dor Mărunt, loc ce se confundă cu sintagma DOR de DOR și care se asociază cu distinsul poet MARIN  TOMA.

Ieri s-a incheiat la Cluj-Napoca ,Festivalul International de Chitara Clasica "Transilvania International Guitar Festival" ajuns la cea de a XIII-a editie care s-a desfasurat in perioada 19-23 august 2015. In timp ce la Bistrita se desfasura prima editie "Targul Mare al Bistritei ",la Cluj-Napoca 5 bistriteni care nu au avut vacanta pana la aceasta data au concurat la 4 categorii de varsta la chitara clasica.

O trupă de elită, de superprofesionişti în arta muzicii, absolvenţi ai Academiei de Muzică din Ungaria, alcătuită din cunoscuţii, recunoscuţii şi apreciaţii artişti profesionişti Farkas Izsak – vioară electrică, Simko-Varnagy Mihaly – violoncel electric, Weis Nandor la percuţie electrică şi voce, au susţinut un recital de mare clasă şi de o acurateţe muzicală desăvârşită, la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa, în 24 august a.c., în faţa unui public avizat şi care i-a aplaudat frenetic pentru repertoriul şi stilul abordat de interpretare.

Ediția a XIX-a a Taberei internaționale de cultură și civilizație românească „Acasă la noi”, din perioada 13-19 august 2015, a fost finanțată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud printr-un proiect acordat Despărțământului Astra Năsăud și găzduită de Liceul „Sf. Maria” din Bistrița, sub ocrotirea profesorilor Dan Lișcan – director adjunct, Ioan Neagoș - președinte al Consorțiului pentru Educație și Dezvoltare Durabilă și Ioan Seni – președintele Desp. năsăudean ASTRA.

În revista Magazin istoric din luna august 2015 a apărut un articol interesant scris de Dr. Georgeta Roșu cu titlul ”De rândul mumelor”, articol în care cercetătoarea amintită explică ce înseamnă în tradiția populară Muma Câmpului, Mama Dracului, Mama Glia, Muma Pădurii,personaje din mitologia românească, făpturi magice și misterioase invocate uneori pentru protecție sau de care ne temem. Muma Pădurii sau Muma Mumelor era considerată atotputernică și stăpână peste tot ce se năștea, creștea și trăia în păduri.

Mai degrabă vecinul mă trage de limbă pe seama fenomenului snob al utilizării anglicanismelor în limba română, câtă vreme, de multe ori vocabula necesară există deja în limba noastră și nu mai are nevoie de o dublură, pe care majoritatea covârșitoare a semenilor noștri nu o cunosc (dar, din sfială, simulează că o înțeleg).

La lansrea cărţii mele „În lacrima timpului, Brezoaiele şi Rodna”, eveniment petrecut la sediul ziarului nostru Răsunetul din Bistriţa, colegul Menuţ Maximinian mi-a făcut cadou cartea sa „Cronica de gardă”, apărută cu puţin timp în urmă. Am citit-o cu plăcere şi ca de obicei daţi-mi voie să aştern câteva cuvinte.