Cultură

În cadrul programului „ Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat”, ale cărui acţiuni se vor desfăşura în zilele 13-15 noiembrie 2015, va avea loc şi premierea laureaţilor Concursului de creaţie-poezie - „ARON COTRUŞ”, la care pot participa tinerii creatori sub 25 de ani, care nu au debutat în volum.

Când am văzut titlul cărţii, „Nefericiţilor nu le e frică de moarte”, cu menţiunea „Vieţi paralele”, Editura „Şcoala Ardeleană”, Cluj- Napoca, 2015, am crezut că este vorba despre o lucrare ce atinge nivelul paranormal al existenţei. De aceea, am început lectura cu reticenţă. Dar sentimentul nu a durat, pentru că textul porneşte direct, cu personaje, cu acţiune, câtă este, spulberând orice bănuială de mesaj didactic, educativ, recuperator.

Înainte de orice, cartea ,,Pretexte și contexte”, semnată de Nicolae Băciuț și apărută la Editura NICO din Tg. Mureș în 2015, - este un document literar.

Acum câteva zile, la editura Şcoala Ardeleană din Cluj Napoca, editor Vasile George Dâncu, a apărut o remarcabilă antologie de folclor publicat şi inedit de pe Someş, intitulată „Someş, Someş, apă lină”, de Ion Pop Reteganul, cu un studiu introductiv semnat de harnicul cercetător de folclor, profesorul şi scriitorul rodnean Liviu Păiuş. Acest proiect editorial a apărut cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Aiudul, punct cultural de luat în seamă pe harta ţării, a cunoscut o însufleţire literară mai întâi în perioada interbelică, graţie profesorului şi scriitorului Ovidiu Hulea, omul care i-a dat o nouă dimensiune spirituală şi în jurul căruia s-a realizat o emulaţie literară în buna tradiţie ardelenească. Livia Rebreanu-Hulea, soţia sa şi soră a romancierului Liviu Rebreanu era în mod frecvent prezentă cu poezie în numeroase publicaţii transilvănene.

Sala Baudelaire a găzduit cu ani în urmă reuniunile „Cenaculum”, dar şi alte importante întâlniri literare. Azi este o amintire, prin modernizarea totală a clădirii unde a existat (Colegiul Naţional Petru Rareş Beclean). Această rubrică se dedică scriitorilor care i-au trecut pragul, au citit sau au opinat acolo.
În acest număr, poetul Echim Vancea citind din volumul în pregătire „Titlul mai târziu”.

Emil Dreptate:
Hei, caii mei
 
Hei, versurile mele, voi versuri ale mele,
Cum v-am adus eu, cenuşă din stele,
Cum în Mişcarea de-aici, de la noi,
Cea literară, făcut-am din voi
Drumuri deschise spre falnice zări,
Să nu fiţi aceleaşi cocoaşe-n spinări.
 
Făcut-am pentru voi şi-o vicleană vânătoare
Cu şefii culturii, fără număr, fără număr ore,
V-am semănat prin reviste-n răstimpuri
Cum semănat e porumbul pe câmpuri.
Vestiri despre voi a avut an de an
Chiar şi-n Vişeul de Sus, Lucian.

 
Hei, caii mei
 
Hei, caii mei, voi cai ai mei,
Flutură coama voastră lingă stele,
împovărată bate copita în auz,
Ajunge doar să mă gîndesc la voi
Şi-s zări de praf pe drumurile lumii
Şi şeile-s cit munţii pe spinări
 
Mai poartă tata bici de foc în mînă
Dar unde sînt acele limpezi ore,
Hei, caii mei de fum mai alergaţi,
Goniţi aiurea prin livezi pe cîmpuri,
Ard merele-n lumină şi se-aude
Cum creşte seva-n prunii de un an.
 
Hei, caii mei, voi cai ai mei,

Vă vine să credeţi? Nici mie. Ce să caute „România literară” la Aiud, un orăşel de provincie cunoscut mai degrabă pentru faimoasa lui puşcărie decât prin nişte acte de cultură? mă întrebam când am văzut cea mai recentă carte semnată de poetul (şi nu un poet oarecare, vă asigur!) Ioan Hădărig. Dar când am început s-o citesc, mi-am dat seama că nu-i lucru de şagă. Şi bine am făcut că am citit-o până la capăt, cartea, reuşind astfel să aflu lucruri pe care nu le cunoşteam, ca să fiu sincer.