Cultură

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud
Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

vă invită la
CULORILE SUNETELOR

Miercuri 22 aprilie 2015, ora 19:00 la Sinagoga Bistrița

MATEI IOACHIMESCU - flaut, SANDOR ANTAL - violă, TINA ZERDIN - harpă

Apărător al tradiţiilor năăsudene, prin înfiinţarea, la Rebrişoara, a unui muzeu, dar şi al valorilor spirituale ale acestor meleaguri, Leon Catarig creionează un portret al oamenilor de vază prin editarea volumului „Cetăţeni de Onoare ai comunei Rebrişoara”, apărut la Editura Venus Star.

La împlinirea a 25 ani de la înfiinţarea Astrei năsăudene, Ioan Mititean aduce un omagiu acestei asociaţiuni prin volumul „Astra năsăudeană – un organism viu”, apărut la Editura Napoca Star. Făcând parte din Seria „În vârful peniţei”, această a 15-a carte semnată de Ioan Mititean, reuşeşte să creioneze un portret al spiritului astrist, Ioan Mititean fiind unul dintre cei mai activi membri, dovadă fiind şi evenimentele la care a participat de-a lungul vremii în numele Astrei, transmiţând mesajul năsăudenilor în ţară şi străinătate.

Pornind de la zicerea lui Nicolae Iorga „În veselie îţi strălucesc însuşirile ca frumuseţile naturii în soare”, Lucreţia Mititean aduce în faţa cititorilor două volume, sub genericul „Vorbe înţelepte”, prin care încearcă să ne readucă faţetele diferite ale personalităţii umane, prin aforisme, anecdote, cugetări, proverbe, ghicitori, pilde, snoave sau poveşti cu personaje celebre, cu nuanţe şi atitudini umoristice, moralizatoare, de compasiune, dar şi de ironie.

Fidel cercetării operei lui Liviu Rebreanu, Iacob Naroş publică a treia carte dedicată marelui scriitor de pe meleagurile someşene. După „Nume proprii în operele lui Liviu Rebreanu” şi „Romanele lui Rebreanu”, cu care Naroş a obţinut o serie de premii importante, la Edituta Tipo Moldova, în seria Opera Omnia – publicistică şi eseu contemporan, apare volumul „Rebreanu în mileniul III”, incluzând eseuri care au luat naştere în urma studierii a peste 7500 de pagini despre opera lui Liviu Rebreanu.

Poetul Dumitru Popiţan ne-a obişnuit să aşeze, în cărţile sale, poeziile pe teme, astfel întâlnindu-ne în cele aproape 30 de cărţi, cu poezii dedicate satului natal, catrene, versuri satirice, triolete şi terţete, rondeluri etc. Volumul „Femeia în versurile mele”, apărut la Editura Karuna, căruia Popiţan i-a rămas fidel de-a lungul timpului, aduce în faţa noastră chipul celei care ne este mamă, soţie, iubită, zugrăvind o Eva a frumuseţilor ancestrale: „Ai apărut ca din senin/ Pe cerul veşnic înstelat/ Când tu pe mine m-ai lăsat/ Iubiri în păru-ţi să anini”.

Scriitoarea Elis Râpeanu, cunoscută cititorilor bistriţeni prin prezenţa ei în paginile ziarului nostru „Răsunetul” cu epigrame şi catrene, dar şi prin prezenţa la Fesitvalul „Mărul de Aur”, publică, la Editura Semne, volumul „Hora anotimpurilor”, care cuprinde poezii pentru copii, părinţi şi bunici.

Avocat de profesie, monoreanul George Echim, stabilit de ani buni la Braşov, fondator al revistei „Claviaturi”, vine în faţa cititorilor cu un nou volum de poezii „Frumoasa cale”, editat la Timpul Iaşi. Într-o ţinută de sărbătoare, cartea vine să ilustreze gândurile unui autor pentru care poezia este o trăire a identităţii, o împlinire a sufletului, versuri izbucnite din lacrimi, bucurii, iubiri, nădejdi şi deznădejdi, speranţe şi disperări, dorinţe, dureri, înţelegeri, căutări şi, dincolo de toate, credinţa că prin cuvânt se face dreptate.

Profesorul Dumitru Popiţan publică, la Editura Karuna, volumul de versuri care cuprinde poeziile editate de-a lungul timpului în suplimentul satirico-umoristic „Cuiul lui Pepelea” al cotidianului „Răsunetul”, înfiinţat de regretatul Alexandru Misiuga. Peste 300 poezii a publicat Dumitru Popiţan în supliment, încercând să biciuiască întâmplări, năravuri, fapte cu cei certaţi cu binele.

Editura Societăţii Cultura Pro-Maramureş „Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca publică cartea „Baronul umorului... pe şleau”, cronici ritmate, ediţie îngrijită şi completată de Vasile Iuga de Sălişte.
Familia Misiuga, conform documentelor istorice publicate, descinde, pe linie genealogică, din ramura familiei maramureşene a voievozilor Iuga şi Bogdan care, ulterior, şi-au adăugat particula „mis”, adică „eu mi-s Iuga” – eu sunt Iuga.
Cartea apare după 5 ani de la trecerea Baronului la cele veşnice.