Cultură

Alexandra Iacomi Borodi se numără, şi ea, printre cei mai buni elevi din clasa a IV-a A de la Şcoala Gimnazială „Grigore Silaşi” Beclean, clasa Dianei Cozac, a lui Cristi Bal, Alex Păltinean, Oana Chiş, Denisa Lobonţ, Raul Boroş, Ionela Rus… Şi lista ar putea continua, pentru că toţi elevii acestei clase sunt buni şi foarte buni la învăţătură. Şi talentaţi, la desen şi pictură. Dovada de necontestat este antologia despre care am mai vorbit şi cu alte ocazii.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud
Primăria Municipiului Bistriţa
Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

Academia de Muzică "Gheorghe Dima" Cluj-Napoca
Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud
Societatea de Concerte Bistriţa
Liceul de muzică "Tudor Jarda" Bistriţa

organizează

CONCURSUL NAŢIONAL DE INTERPRETARE A MUZICII ROMÂNEŞTI "SIGISMUND TODUŢĂ"

Ediţia XXX

Bistriţa, 9-11 mai 2013

Program:

Acum, în preajma Zilei Europei, Casa de Cultură a Sindicatelor (director Alexandru Câţcăuan), găzduieşte a treia ediţie a proiectului intitulat „Educaţia prin film documentar”. Proiectul este organizat de Casa Corpului Didactic Baia Mare, redactorul acesteia, Nicoară Mihali ne spune că este al treilea an când colaborează cu instituţia similară din Bistriţa-Năsăud. În primii doi ani au fost puse în discuţie teme pentru educaţia din alte ţări, acum, UNESCO a declarat Anul Internaţional al Artei – Sperando – Copiii Apei.

Mult stimate Domnule Director,
Nu ştiu dacă faptul că mă adresez Domniei Voastre va fi cu rezultat pozitiv. O spun, pentru că de ani de zile protestez împotriva stricării gustului pentru muzica uşoară de calitate a ascultătorilor, prin transmisiunea pieselor noului trend venit din străinătate şi imitat şi la noi, de urlete în loc de armonii vocale şi instrumentale.

Apariţia revistei „PreTexte” (scoasă de Liceul Tehnologic Lechinţa) îmi stârnește aduceri aminte, pigmentate cu nostalgii.
Editarea unei reviste în mediul rural nu se întâmplă prea des, ba ţine chiar de palierul excepţionalului, ceea ce îmi amintește iarăși (iarăși, fiindcă l-am mai invocat în câteva rânduri) de Beaumarchais, cu versul său: „Atât de rar, încât e imens”.

În anul 1861, din iniţiativa marilor cărturari paşoptişti, a luat fiinţă, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, având ca scop „să adune sub cupola ei toate energiile pozitive ale românilor, trezindu-le conştiinţa naţională şi dorinţa de emancipare socială şi economică”. Ea s-a organizat pe criterii teritoriale de despărţăminte şi cercuri.
Cu timpul s-a extins şi-n Banat, Basarabia, Dobrogea, Republica Moldova, Serbia, „pretutindeni unde se aud sunetele cele dulci ale limbii materne” (Andrei Şaguna).

Din înalturi, Doamne, cerne
Ploaia lacrimilor Tale
Peste sufletu-n cangrene
Despuiat şi plin de jale.

Iar speranţa şi dreptatea
Tragă-n jugul mântuirii,
Plugul cu fertilitatea,
Brazde-n solul pătimirii.

În ogor, scaieţi de ură,
Pasul Tău să-i nimicească.
Doamne, fă ca-n arătură
Gândul sfânt să încolţească!

Dealuri obosite
de greutatea clorofilei.
Cireşi, pruni, peri, meri în floare,
aliniaţi la parada verdelui.
Gură de rai şi aerul
,,care nicăieri nu este mai dulce” (Alecu Russo).
Gură de rai sau ochiul LUI
căzut din înalt?
Rătăcesc pe coline.
În ochiul LUI,
pomii cu potirele deschise
par preoţi cu patrafire albe.
Dacă poposeşti sub ramurile lor,
te cureţi de orice păcat.
În ochiul LUI,
odihnind mioritic pe coamele satului,
milioanele de potire diafane

Deschide-i azi iubirii
O poartă a credinţei,
Lumina răstignirii
E sprijinul voinţei…

Flămândele dureri
Ascund noroiul lumii…
Cresc aripi primăverii
Prin raiu-nţelepciunii.

Înălţător e cântul
Ce-i curcubeu puterii
Nădejdea e-n cuvântul
Din pragul învierii.

Vorbe amestecate umblă pigmentând dispoziţia primăvăratecă a românului. Se zice că oameni bine motivaţi vor neapărat să aducă rămăşiţele pământene ale lui Constantin Brâncuşi (1876-1957) de la Paris. Unde să-l ducă şi de ce? Este cam greu de înţeles. Sculptorul român îşi doarme somnul de veci în cimitirul Montparnasse, în vecinătatea lui Charles Baudelaire şi a altor personalităţi care au marcat la un moment dat istoria culturală a Europei şi a lumii.

Abonează-te la Cultură