Cultură
Într-o zi cu soare primăvăratec, respectiv joi, 30 martie 2023, am pornit „Cu cartea pe roți” pe Valea Șieului, poposind în frumoasa comună Șieu Măgheruș, acasă la scriitorul MIHAI VASILE BUJOR, având la volan pe scriitorul de la „Conexiuni” Ioan Lazăr.
Am bătut la poartă, am intrat în curtea casei unor buni gospodari, ce merită toată stima pentru hărnicia de care dau dovadă. Peste tot domnește ordinea și curățenia, toate lucrurile sunt bine orânduite, cu gust așezate, ca la carte.
Luna aprile ne trimite la aceste nume de oameni dăruiţi culturii şi slujirii neamului deoarece în acest moment al calendarului, cei pomeniţi, au fost aşezati în ,,grădina învieriiˮ. Nu ne-am propus să prezentăm întreaga lor biobliografie pentru că ar cere largi desfăşurări. Ne vom opri asupra câtorva elemente de biografie culturală. Vom lăsa să vorbească faptele.
Venit pe lume, la 31 martie 1933, Nichita Stănescu a fost hărăzit să vegheze aspura cuvintelor, să le îmblânzească şi să aducă înnoiri limbajului poetic în care îi va fi dat să scrie mai târziu. În călătoria lui prin universul poeziei şi-a luat merinde de drum cuvintele şi le-a pus în tiparul sufletului. A intrat în intimitatea lor, le-a simţit răsuflarea şi le-a dat forme noi cu dalta minţii şi a sensibilităţii sale, aşezând poezia într-un spaţiu nou, cel al neomodernismului.
Timp de câteva secole, limba franceză a fost limba de comunicare a elitelor din diferite domenii. În teritoriile ajunse sub dominație franceză, ea a fost impusă de administrație, în unele țări, printre care și principatele Moldova și Muntenia, limba franceză s-a răspândit prin „pensioane” sau de către tinerii care studiaseră la Paris. Sistemul de învățământ a adoptat-o și a menținut-o ca obiect de studiu alături de limba germană, limba rusă și limba engleză.
Consiliul Județean Bistrița-Nãsãud
Centrul Județean pentru Culturã Bistrița-Nãsãud
prin
Biroul Conservarea, Cercetarea, Protejarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Multimedia
în colaborare cu
Partida Romilor „Pro-Europa“ sucursala județeanã Bistrița-Nãsãud
Ziua Internaţională a Romilor
Moment festiv de premiere a elevilor de etnie romă, cu merite deosebite.
Acordarea unor diplome de excelență pentru personalități ale etniei rome.
Medalion artistic susținut de:
Grupul instrumental din cadrul
CONSILIUL JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD
ARHIEPISCOPIA VADULUI, FELEACULUI ȘI CLUJULUI
CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CULTURĂ BISTRIȚA-NĂSĂUD
LANSAREA CĂRȚII
BARTOLOMEU VALERIU ANANIA
(1921 - 2011)
OMUL ȘI ISTORIA
ARHIM. DUMITRU COBZARU
SÂMBĂTĂ,
08 Aprilie 2023
Ora 19:00
Centrul Cultural „Dacia” Bistrița
VOR LUA CUVÂNTUL:
ÎNALTPREASFINȚITUL PĂRINTE ANDREI
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului
și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului
LANSARE DE CARTE
VALENTIN MARICA
LUNI, 3 aprilie 2023, ora 15.00
la BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GEORGE COȘBUC” BISTRIȚA
STUDII DE ISTORIE ȘI CRITICĂ LITERARĂ , Editura LIMES, Cluj-Napoca, martie 2023
Prezintă SCRIITORII OLIMPIU NUȘFELEAN și MENUȚ MAXIMINIAN
În acest cadru se vor înmâna și PREMIILE CEZARA elevilor bistrițeni premiați la CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE ARTISTICĂ „AMÂNDOI, ÎN ABURUL PÂINII”, ediția a 19-a 2023.
RECITAL
vioară - Iarina Valentina Vasile
pian - Maya Georgiana Moldovan
Premiera spectacolului ”Cerere în Căsătorie” de Cehov în regia lui Cristian C. Nedea a avut loc miercuri, 22 martie 2002 la Palatului Culturii Bistrița. Spectacolul a fost un succes, sala plină, iar atmosfera plină de veselie și bună dispoziție.
Spectacolul a fost viu și dinamic, actorii bistrițeni Ramona Dumitrean, Ciprian Vultur și Dorin C. Zachei au jucat cu plăcere și dedicare pentru publicul concitadin, simțindu-se ca acasă și fiind răsplătiți cu ropote de aplauze.
E 1 martie, ziua nașterii lui Ion Creangă, și mă aflu în satul lui George Coșbuc. Cei doi s-au „petrecut” în timpul vieții, dacă ne gândim că, la moartea lui Creangă, în 1889, Coșbuc avea 23 de ani, fiind născut în anul 1866. Despărțiți de Carpați, și de alți munți ai literaturii, cei doi au creat în stiluri diferite, au lăsat opere de căpătâi, la căpătâiul cărora au crescut și mai cresc încă generații de copii, care nu sunt lăsați să fugă nici de „Amintiri din copilărie”, nici de „Mama”.