Cultură
Instituţia Prefectului, alături de Consiliul Judeţean şi Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice i-au invitat pe bistriţeni la un spectacolul de folclor dedicat zilei femeii.
Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc”, prin Societatea Scriitorilor “Conexiuni” a fost gazda unei întâlniri cu scriitorii Elena M. Cîmpan şi Mircea Petean.
Scriitoarea şi pofesoara bistriţeană Elena M. Cîmpan face cunoscut culturii manifestul de maturitate existenţială al literaturii sale: Jurnalul nefericirii. Dacă în jurnalul lui Samuel Pepys, primul autor de jurnal în sens modern, acesta pune pe prim plan evenimentele personale, pentru Elena trăirile existenţiale, adică sensul sau semnificaţia vieţii reprezintă subiectul central al cărţii. O carte în care marea enigmă gravitează între a fi sau a iubi.
De Lăsatu Secului la Spermezeu viceprimarul Alexandru Deneş a organizat un joc tradiţional, la care au venit membrii ai ansamblului Ţibleşului, şi nu numai. S-a redescoperit jocul, ca la noi pe Someş. Învârtite, bătute la cizmă, strigături, toate sub sigla tradiţiilor.
Nicolae Steinhardt, scriitor şi publicist, evreu convertit la ortodoxie, condamnat politic, preocupat deopotrivă de literatură şi muzică, teologie şi drept, este una dintre figurile de prim rang ale culturii româneşti. Personalitatea sa efervescentă şi preocupările polivalente sunt evocate de reprezentanţi ai lumii literare şi religioase care l-au cunoscut în diferite etape ale vieţii sale.
Mircea Petean afirmă şi confirmă în volumul de poeme ligure, „Catedrala din auz”, Editura Limes, 2012, că n-ar putea şi nu s-ar putea scrie „în absenţa revelaţiei”.
Pe domnul Al. C. Miloş l-am cunoscut „din întâmplare” cu toate că eu sunt adepta lui „nimic nu este întâmplător” şi deci nici această întâlnire nu a fost întâmplătoare. Dumnealui în această vară a participat la o conferinţă alături de Contele Incappucciato, doamna Ariana Havah şi doamna Casandra de la Editura Ofreu. Conferinţa a fost organizată de doamna Angela Socolean, prezentatoarea unui post de televiziune local, care se ocupă de viaţa spirituală a Bistriţei.
MOTTO: Gânduri călătoare spre cer
arse de fulgere
zdropite de piatră
gânduri luminoase
măcinate de luna
gânduri măcinându-te
cum un muşuroi de furnici
gânduri stresante
roi de ţânţari – pirana
(gânduri – pag 70)
Aşa îşi defineşte poeta Veronica Ştir ecourile frământărilor interioare – un întreg univers introspect, vâslind pe valurile vieţii cotidiene. De altfel lirismul poeţilor nu-i decât expansiunea emoţiilor interioare trimise lumii externe – de la care purcede.
Şi dacă ar fi!
Paula Suciu, clasa a VI-a
Dacă ar fi să mă leg...
m-aş lega de o proză,
cu o sfoară de idei,
să pot scrie pe iţele ei!
Şi dacă ar fi să mă-nec...
m-aş îneca în poezie!
Aş lua un pix şi o hârtie
şi aş scrie...
Aş scrie o scrisoare,
aş pune-o într-un plic,
în afară mic,
dar înăuntru mare...
Destinatar: Mişcarea literară,
Expeditor: Eu,
Mesajul: Poezie,
cu La mulţi ani!
la sărbătorirea a 10 ani!