Cultură

Veghea răstignită pe aşchii de surcele
 
În crucea asta sfântă din piatră ferecată
Stă inima iubirii cu poveşti brodată.
Licărim pământul cu cer de albăstrele
Din veghea răstignită pe aşchii de surcele.
 
Mă uit cum orizontul intră pe fereastră,
Minunăție clară din clepsidra noastră
Şi tainic regăsim un felinar pe drum
Din veacul muribund în florile din fum.
 
Urcă în mistere copacul meu din noi,
Îmbrățişăm cu lacrimi uitare şi nevoi
Şi locuim în Arcă prin valuri, vălurele,

 
În literatura română, există câteva modele specifice teologiei închinării. O primă categorie o formează cele care înfăţişează  Frumosul iconic,  pentru că icoana este „semnul vizibil al unei realităţi invizibile.” (Gh. Ghiţescu, Antropologie artistică, vol. I (cap. Imaginea omului în arta bizantină), EDP, Bucureşti, 1979, p. 170).

 
Comuna Șanț, una dintre cele mai frumoase și bogate așezări ale ținutului bistrițeano-năsăudean, aflată la izvoarele Someșului Mare, sărbătorește, în acest an, împlinirea a 250 de ani de la atestarea sa documentară (1773) ca o comună de sine stătătoare. Legat de acest important eveniment din viața șănțenilor, ne propunem, în materialul de față, să facem o scurtă incursiune în trecutul localității, reținând cele mai semnificative repere din istoria sa ce se întinde pe un sfert de mileniu.

După atîtea încercări de a rezolva conflictul cu sine însuși (prin psihanaliză/ psihanalizare, literatură, arte, filosofie, spiritualitate, o mai largă și bună „culturalizare” etc.), omul pare că a renunțat la acest război și a mutat starea de beligeranță în afara lui, redescoperind și reafirmînd războiul – real – cu cei din jur. Nu mai are timp, omul, de citit deoarece trebuie să meargă, înarmat pînă în dinți, pe cîmpul de luptă, care nu-i departe de tăpșanul unde, în copilărie, bătea mingea de cîrpe (metaforic fiind zis).

                                      Motto: „Dacă Dumnezeu ar crea acum în altă parte?!...”

Cea mai proaspătă apariție editorială a părintelui profesor Nicolae Feier este Istoria Bistriței antice subintitulată Incursiune în sacralitatea locului din zorii istoriei până astăzi, Editura Karuna, 2022, Colecția identității. Volumul este girat de Înalt Preasfinția Sa arhiepiscop și mitropolit Andrei Andreicuț al Clujului, Sălajului și Maramureșului prin cuvintele: Nicolae Feier este un om profund, intelectual rafinat, preocupat de multe lucruri frumoase.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Centrul Cultural, Educațional și Artistic MartinArt vă invită vineri, 10 martie 2023, ora 15:00, la vernisajul Expoziției „Oamenii satelor”, de Patricia Marina Toma.

Locație: Sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud (Str. Alexandru Odobescu, nr. 11).

           Gavrilă Istrate a rămas în memoria colectivă a comunităţii,  ca unul dintre cei mai vestiţi rapsozi populari de pe Valea Someşului. Pe lângă preocupările sale literare, el s-a implicat cu tot dinadinsul în îndelungatele procese ale neposenilor cu saşii din  localităţile Slătiniţa, Unirea, Dumitra şi Livezile. Înzestrat cu o inteligenţă nativă rar întâlnită şi un nivel cultural obţinut printr-o pregătire serioasă de autodidact, i-au dat posibilitatea să vadă problemele vieţii în spiritul dreptăţii şi libertăţii.

Ioan Mititean, POVESTIRI DE ACASĂ, Proză scurtă, În vârful peniței nr. 27, Ed. Napoca Star, 2022
 O carte a amintirilor, a copilăriei văzută cu ochii omului matur, o carte a obiceiurilor, a satului ca centru al lumii sufletești, raiul pământesc al autorului, deosebit de prolific în ale scrisului, Ioan Mititean.