Învăţământ

Introducerea cunoştinţelor matematice în învăţământul preprimar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează mai devreme. Aceste cunoştinţe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acţiunea în plan extern, cu obiectele, la formarea reprezentărilor şi abia apoi utilizarea simbolurilor.
Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniţă este firesc ca acesta să fie utilizat la maximum şi în predarea matematicii.

Personalitatea reprezintă elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o contrcarează şi o diferenşiază de o altă persoană. Fiecare individ are particularităţile sale intelecuale afective şi cognitive (cu referire la voinţă, temperament) al căror ansamblu organizat determină personalitatea. Fiecare om este totodată asemănător cu ceilalţi membri ai grupului şi diferit de ei prin amprenta unică a trăirilor sale. Singularitatea sa, fracţiunea cea mai originală a ,,Eului” său constituie esenţa personalităţii sale.

Muzica este prezentă în nenumărate manifestări ale vieţii. Ea ne încântă, ne bucură sau ne întristează, ne dezvăluie un bogat conşinut de idei, ne ajută să înţelegem gânduri şi evenimente, ne mobilizează ne îndeamnă la realizări mobile.
Există o deosebire între ,, a auzi” muzică şi ,, a asculta muzică”. Aceasta reiese din deosebirile de sensibilitate de la un individ la altul, de preferinţă, dar în primul rând, ea se datoreşte existenţei sau lipsei de ambianţă muzicală şi de educaţie muzicală din copilărie.

Imaginaţia este o forţă revelatoare care stimulează unitatea gândirii, îmbinându-i acţiunea cu inteligenţa şi acestea cu experienţa artistică – plastică.
Datorită imaginaţiei, copilul devine o fiinţă cu o gândire vie, de aceea, educatoarea are datoria să o dezvolte, îndrumând copiii pe căile cunoaşterii artistice, pentru că în faţa unor aspecte estetice ale vieţii, imaginaţia lor să descopere noi aspecte şi noi soluţii.

Mediul înconjurător reprezintă o variantă de realizare a procesului de educaţie, cu condiţia ca el să-l stimuleze pe copil, să-I ofere permanent condiţii de învăţare spontană.

Un număr de 264 de profesori din judeţul Bistriţa-Năsăud, care au susţinut la începutul acestei săptămâni examenul de titularizare, au reuşit să obţină note peste 7, având posibilitatea să ocupe un post cu o valabilitate mai mare de patru ani, potrivit datelor comunicate vineri AGERPRES de către inspectorul şcolar general adjunct, Mihai Mureşan.

Ţine deja de firesc ca la fiecare ieşire din ciclul liceal, prin examenul de bacalaureat, să fim aruncaţi cu toţii în ringul problemelor. Se desfăşoară o bătălie, cel puţin mediatică, fără niciun rezultat. Discuţiile continuă, noxele emanate de disfuncţiile educaţionale viciază spaţiul public, afectează mentalul colectiv. Nu-i vorba acum de a... înfiera realitatea (sau Şcoala) – doar suntem  cu toţii actorii ei, dar realitatea educaţională scapă de sub control. De sub controlul cui? Greu de spus.