Învăţământ

Din cei peste 3000 de absolvenţi de liceu din judeţul nostru care au susţinut prima sesiune a bacului în iunie-iulie (2773 de absolvenţi din promoţia 2009 şi 313 persoane din seriile anterioare), circa 750 de absolvenţi repetă acest examen în sesiunea de toamnă a acestui an.

Începând cu acest an şcolar, elevii care au împlinit vârsta de 18 ani şi încă urmează cursurile şcolare cu continuitate vor primi alocaţii de stat, lucru care nu s-a întâmplat anul trecut.

Domnul Mircea Miclea este şeful Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie şi a prezentat un raport privind reformele care trebuie luate în învăţământul românesc. Doamna ministru al Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu a prezentat Guvernului propriul Cod al Educaţiei şi doreşte neapărat să-l treacă în Parlament. Noi vom face o paralelă între cele două variante şi vă lăsăm pe dumneavoastră, dragi cititori, să trageţi concluziile.

Ieri a debutat sesiunea de toamnă a bacalaureatului, cu proba orală la limba şi literatura română. Astăzi urmează limba şi literatura maternă – oral, mâine - limba şi literatura modernă – oral, pe 20 august - limba şi literatura română – scris, pe 21 august - limba şi literatura maternă – scris, pe 24 august - proba obligatorie a profilului – scris, pe 25 august - probă la alegere din aria specializării - scrisă sau practică, pe 26 august - probă la alegere din celelalte discipline - scrisă sau practică.

Momentul actual al evoluţiei învăţământului românesc marchează poate cea mai dureroasă necesitate, din perioada postdecembristă, de finalizare a reformei din sistem, de fundamentare a acesteia printr-un act generic, sintetic şi coerent, funcţional, cu bătaie mai lungă. Dar, în acelaşi timp, acest moment pare cel mai puţin proprice elaborării unor legi fundamentale, desigur necesare, pentru că o asemenea elaborare este subminată fără echivoc de o serie de, să zicem, disfuncţii de ordin politic, metodic, social etc.

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat textual, „Învăţământul românesc este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate. Este inechitabil pentru că creează dezavantaje şi discriminări, un copil din mediul rural ieşind cu rezultate mult mai slabe decât un copil din mediul urban. Această dramă a discriminării este gravă şi nu putem accepta că unele categorii sunt pur şi simplu aruncate la marginea societăţii. Este adevărat că în şcoli avem genii, dar aceştia sunt excepţionali în sensul că fac diferenţa faţă de medie.

Peste un milion de copii din creşe, grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale vor primi fructe la şcoală, începând cu anul şcolar 2009 - 2010. Proiectul face parte dintr-un program comunitar menit să încurajeze consumul de fructe şi să promoveze formarea de obiceiuri alimentare sănătoase. Prin consumul de fructe se urmăreşte prevenirea diabetului, bolilor cardiovasculare şi a obezităţii infantile. România va primi anual cinci milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru acest proiect şi va trebui să contribuie şi din fonduri proprii cu aproximativ 1,7 milioane euro.

Studenţii care au absolvit specializarea Drept cu o durată de trei ani la universitatea Spiru Haret vor fi nevoiţi să îşi completeze numărul de credite şi să reia examenul de licenţă la o altă instituţie de învăţământ acreditată, a anunţat Ecaterina Andronescu. "Conform legii se impune completarea a 240 de credite de studii transferabile, cu îndeplinirea tuturor obligaţiilor profesionale din planurile de învăţământ şi susţinerea examenului de licenţă.

25 de universităţi din România îi cer, prin rectorii lor, ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, printr-o scrisoare deschisă, să promoveze un act legislativ prin care să oblige înmatricularea studenţilor în anul universitar 2009-2010 numai la programele de licenţă cuprinse în HG 749/2009. Hotărârea de guvern invocată, care cuprinde lista facultăţilor din România acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, este cea prin care Universităţii "Spiru Haret" i s-a retras, practic, dreptul de organizare a admiterii în anul universitar 2009-2010.

Proiectul MECI propune ca evaluarea elevilor să se realizeze după clasa a IV-a şi după clasa a VIII-a, ca momente esenţiale ale unui proces de evaluare naţională ce ar avea ca scop sprijinirea orientării şcolare şi profesionale. Aceste evaluări naţionale se vor realiza după modelul testării internaţionale standardizate, urmărind modul în care elevul a atins cele 8 competenţe-cheie ale educaţiei obligatorii. Notarea rămâne ca şi până acum, cu calificativele în clasele primare şi cu note de la 1 la 10 pentru restul învăţământului preuniversitar.