Opinii
Doar „pe un fir de romaniţă”, vorba poetului, am putea „cerca”, în prezent, să aflăm dacă domnul Traian Băsescu va mai candida pentru un nou mandat la preşedinţia României. Nu-i o treabă chiar atât de simplă. Ca s-o duci la capăt îţi trebuie oarece îndemânare. Măruntele petale de romaniţă se lipesc de degete şi te trezeşti că în loc de o petală se rup două şi numărătoarea se încurcă. Apoi, depinde cu ce începi, cu „candidează” sau „nu candidează”. Cu răbdare şi puţină dexteritate, în cele din urmă se ajunge la un rezultat.
CREDINŢA, RELIGIA, A DEVENIT NU DOAR O INSTITUŢIE DE STAT, CI ŞI O .... AFACERE LA MODĂ! Se speculează infantilitatea şi buna credinţă a oamenilor, de către indivizi fără scrupule ori principii morale minime, parveniţi semianalfabeţi puşi pe căpătuială şi falsă înavuţire! Nesocotind principiile creştine-căci „banii sunt ochiul dracului” şi că nu trebuie să-ţi aduni averi materiale- conturi în bănci, maşini de lux, trei case cu 20 de camere- pe Pământ, ci averi- valori spirituale în Cer!
Am condus ( sau coordonat, cum se spune în limbaj didactic ) de-a lungul anilor mai multe lucrări de absolvire şi de licenţă la Colegiul Universitar de Institutori ( devenit Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei ). Cele mai multe aveau teme comune, îndelung bătătorite de ani buni, aşa încât în cel mai bun caz erau „compilaţii originale”, cu o brumă de contribuţie personală în partea metodică.
Poate că, dacă ar mai fi un interval mai acătării între mîine şi poimîine, acest subiect îl mai lăsam la dospit. Dar pentru că în Moldova de peste Prut au început dezbaterile vizavi de repetarea alegerilor legislative şi indirect a celor prezidenţiale, iar ai noştrii ca brazii, tac, cum ar zice fraţii noştrii, precum porcul în „păpşoi”, haideţi să zicem cîteva vorbe, noi.
Milica, maica-sa, e catranita rau, Goisor, la lucrarea de control data la scoala, cu intrebarea ce vreti sa va faceti cand veti fi mari, si de ce, Goisor a raspuns sec, ma fac hot, si a argumentat pe o pagina intreaga, el nu vrea sa se mai faca musafir, ca la lucrarea cealalta, ci hot, pentru ca vrea sa aiba bani multi, sa traiasca bine si sa-si cumpere ce are pofta, inclusiv tigari speciale, ca viata este scurta si el nu vrea s-ajunga babalac tarat de-o pensie de 2000 lei, banii astia sunt un mizilic, nu transpira el o luna pentru 2-3000 lei, cum curios fac parintii lui, Milica saraca i-a
Astăzi vom citi împreună spicuiri dintr-un articol publicat de Revista Formula AS, nr. 428, august 2000, semnat de Bogdan Lupescu, ce se referă la Mănăstirea Bucium-Iaşi.
Cu mare plăcere îmi amintesc de oraşul Iaşi unde am urmat liceul şi am trăit patru ani din viaţa mea într-o atmosferă de spiritualitate benefică. N. Iorga a spus: „Iaşii sunt înainte de toate o biserică, biserica bisericilor pentru trecutul nostru”.
Cartea lui Gary Chapman şi Ross Campbell “Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor” – Ed. Curtea Veche, 2001, merită să fie cunoscută pentru a prelua diferite principii şi tehnici de interrelaţionare. Cele cinci limbaje ale iubirii ar fi, în concepţia autorilor: mângâierile fizice, cuvintele de încurajare, timpul acordat, darurile şi serviciile, pe care le voi prezenta în articole consecutive.
E posibil oare o societate, o ţară, o naţiune să ajungă în faliment?, în incapacitate de plată?, mă refer desigur la ţările dezvoltate, la lumea Occidentului Capitalist, nu la cele în curs de dezvoltare, lumea a treia, a conglomeratului pauperizat a emisferei preponderent sudice… să fim oare într-o cădere liberă „free fall” atât economic, cât şi financiar, politic, religios chiar, reflectând incapacitatea umanului de a se salva în mod raţional din multi-crizitatea produsă de el însuşi?
N-am mai fost la Cireşoaia de „Serbarea cireşelor” de foarte mult timp. Mi-a rămas în amintire poarta de intrare în zona satului, împodobită, la ceas de sărbătoare, cu multă verdeaţă şi cireşe făcute ciorchine. Am avut un sentiment acut de trecere a timpului. Schimbările au poposit şi aici. Doar împrejurimile au rămas, oarecum, neschimbate. Dealurile dimprejur înconjoară cu afecţiune localitatea, oferindu-i protecţie. Ele sunt pline cu pomi ce produc fructe pentru consumul nostru: cireşe, vişine, mere, pere etc.